STRATEGII DE CREȘTERE A IMUNITĂȚII ȘI A NE PROTEJA DE BOLI human skeleton 163715 1280

STRATEGII DE CREȘTERE A IMUNITĂȚII ȘI A NE PROTEJA DE BOLI

Ce  este sistemul imun?

Sistemul imun este un sistem complex de conexiuni între diverse organe, celule și vase distribuit pe toată suprafață corpului, având rolul de a ne proteja de diverși agenți patogeni (bacterii, virusuri, paraziți sau anumite toxine). Acesta este într-o continuă activitate, căutând mereu acei invadatori care încearcă să penetreze barierele fiziologice ale corpului.

Componentele sistemului imun

În cadrul acestuia se deosebesc teoretic două compartimente, înnăscut/nespecific și dobândit/specific (teoretic, doar pentru a le putea diferenția structural și funcțional,  deorece nu există o limita netă de separare între ele, toate aceste celule cooperează între ele, unele având și capacitatea să se dezvolte în alte populații de celule imune.).

Celulele imune sunt reprezentate de leucocite (celule albe), diferite față de eritrocite, care au rolul de transport al oxigenului. Leucocitele sunt localizate la nivelul unor organe limfoide, precum timusul, splina, măduva osoasă, și nodulii limfatici. Acestea circulă prin vasele limfatice pe la diferite zone din corp, în vederea detectării agenților patogeni.

Sunt două tipuri de leucocite, fagocitele (mastocite, monocite, macrofage și neutrofile) care absorb și distrug agenții patogeni prin digestie enzimatică și limfocitele, celule imune mult mai eficiente în eliminarea de virusuri sau bacterii, dar având nevoie de cooperare cu fagocitele.

Răspunsul Imun

Antigenele reprezintă molecule străine, aflate în aer sau instructura unor virusuri, bacterii, fiind recunoscute ca și molecule străine organismului. Astfel, reacția imună este inițiată ori de câte ori organismul vine în contact cu aceste antigene străine, determinând eliberare de imunoglobuline, proteine secretate de către limfocitele B ce au rolul de a se atașa de aceste antigene străine și a induce eliminarea acestora. De exemplu, fiecare persoană poate să aibă imunoglobuline față de o infecție virală, precum o viroză respiratorie, gripă, sau chiar față de anumite bacterii ce produc pneumonii, infecții urinare sau alte tipuri.

O problema cu care ne confruntăm în zilele noastre este reprezentată de infecția cu noul coronavirus (COVID-19), față de care nu avem anticorpi, determinând astfel o evoluție imprevizibilă. Că și mecanism de infecție, COVID-19 pare să pătrunde în celulele epiteliului respirator prin atașarea de receptori de angiotensină, motiv pentru care persoanele care sunt pe tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie (Captopril, Enalapril) sunt la risc de a dezvolta forme mai severe.

Disfuncții ale Sistemului Imun

Anumiți factori interni sau externi prezenți în organism pentru o perioada lungă de timp pot determina o stare de inflamație cronică, care este de fapt o activare continuă și moderată dar distructivă a sistemului imun. În acest caz ne raportăm la disfuncțiile în functionalitea sistemului imun care pot genera diverse patologii:

  • Imunodeficiente– un răspuns imun prea slab, care ne face susceptibili la diverse infecții sau chiar neoplazii.
  • Autoimunitate– un răspuns imun aberant, direcționat față de proteinele proprii organismului. Acesta determina cu timpul leziuni tisulare ireversibile și disfuncții pe organe și sisteme.
  • Hipresensibilitati– un răspuns imun prea intens față de antigene care în mod normal sunt inofensive (polen, praf, lapte, grâu), generând diverse alergii cronice, unele cu potențial letal.

Modalități de a echilibra aceste disfuncții

Cele mai importante (mai mult datorită numărului mare față de celelalte populații de celule imune)  sunt limfocitele T, care ne ajută atât în echilibrarea răspunsului imun cât și în eliminarea celulelor infectate viral. Totuși, funcția acestor celule scade cu timpul, fiind în relație cu timusul, organ care suferă un proces de involuție/atrofie încă de la vârstă pubertății. Acesta este motivul pentru care infecții respiratorii (adenovirus, gripă, virus influenzae) sunt mai frecevnte și cu severitate mai ridicat ăla persoane vârstnice, peste 65 ani. La acestea se adaugă, un stil de viață dezorganizat, incluzând alimentație pro-inflamatorie (semipreparate, patiserii, dulciuri), lipsa mișcării fizice, fumatul, somnul insuficient, stresul cronic precum și igienă neadecvată pot compromite funcționarea sistemului imun.

Strategii de întărire a imunității

  1. Fii optimist și recunoscător.

Stresul cronic poate fi unul din factorii de risc care predispun la deteriorarea sistemului imun și astfel să ne facă mai vulnerabili la infecții. Fiind recunoscător pentru ceea ce avem și având mereu o atitudine pozitivă poate avea un efect de diminuarea a stresului și astfel să protejeze și sistemul imun. Activitățile zilnice precum dansul, activității cu copii sau animale de companie, rugăciuni, vizionarea unei comedii, muzica, sau citirea unor cărți favorite sunt elemente adjuvante. Toate aceste activități au rolul de a ne abate de la gândurile pesimiste și negative accentuate pe fondul unor diverse evenimente tragice.

     2. Nevoia unui somn eficient

Perioadele de insomnie sau somn deteriorat pot induce accentuarea stresului, cu creșterea inflamației și scăderea funcției imune. Trebuie făcut din somn o prioritate și avut în vederea perioadele constante de ritm circadian, de preferat ora de culcare să fie în jurul orei 22.00. De asemenea, foarte important pentru un somn odihnitor și relxant este să evităm dispozitivele electronice în dormitor.

  1. Evita dulciurile și produsele procesate

Zahărul și produsele junk-food sunt alimente extrem de inflamatorii pentru organism. Așa cum am discutat mai sus, inflamația cronică are rolul să epuizeze sistemul imun de resurse, inducând disfuncții imune. Din această categorie fac parte alimente cu conținut de zahăr, uleiuri rafinate, laptele de vacă sau diverși aditivi alimentari (de culoare sau gust). În schimb, trebuie optat pentru o dietă bogată în legume verzi, fructe, proteine ușoare și grăsimi sănătoase.

  1. Postul intermitent

În unele cazuri (persoane echilibrate metabolic și endocrin) este recomandat să practice episoade de autofagie, adică să consume doar apă. Acest lucru poate fi realizat prin perioade scurte de 12 ore /24 ore, incluzând și perioada de somn și continuând încet cu postul 16:8 (16 ore de lipsa a alimentației și o fereastră de 8 ore în care se pot consuma alimente)

  1. Alimente benefice sistemului imun

Foarte importante aceste alimente datorită componentele pe care le conțin (enzime, proteine, grăsimi) benefice funcționarii normale a sistemului imun:

–       Legume: spanac, brocoli, turmeric, usturoi, ceapă, oregano, busuioc, salvie, piper, arei iute. Foarte important, pentru un efect terapeutic este recomandat să se consume aceste legume crude sau preparate pentru o perioada scurtă în baie cu aburi.

–       Fructe de pădure: afine, cătină

–       Fructe: lămâie, mere

–       Murături: varză, castraveți, kefir, sana, iaurt

  1. Aer curat, Soare

Datorită limitării de a ieși în aer liber pe perioada pandemiei de COVID-19 este recomandată suplimentarea cu vitamina D, care este foarte importantă pentru funcționarea sistemului imun.

  1. Exerciții fizice

Chiar și pe perioada pandemiei este bine să facem activități fizice cel puțin 20 min pe zi. O posibiliate ar fi să ieșim chiar și pe balcon să respirăm puțin aer curat sau să efectuăm activități fizice de interior.

  1. Hidratare adecvată și consum de ceauri cu proprietăți antiinfecțioase

Consumați zilnic cel puțin 2-3 l de apă pe zi pentru bună funcționare a sistemului limfatic.

  1. Ceaiuri medicinale

O altă metodă prin care ne putem hidrata adecvat, dar să aducem și un tonci imun este  consumând ceaiuri medicinale din echinaceea, ghimbir, cimbrișor, salvie.

10. Suplimente cu vitamine

Cele mai importante vitamine și minerale necesare funcționarii optime a sistemului imun sunt Zincul și Vitamina C.

 

Să fiți sănătoși!