Relația dintre digestie, afecțiunile metabolice și imunitate
Cum să ne menținem organismul la parametri optimi? Pare dificil dacă stăm să ne gândim… ba chiar o întreagă filosofie. De fapt, nu este chiar așa de greu. Trebuie doar să ținem cont de câteva aspecte: În primul rând este foarte importantă o înțelegere mai profundă a funcționarii digestiei și a simptomelor derivate din diverse disfuncții la acest nivel. Așa cum spunea Hipocrate: “fiecare afecțiune începe din intestine”, este foarte important să punem un mare accent pe sănătatea lor. De aceea trebuie să ne autoeducam în privința propriului corp și în special a funcționării tractului gastro-intestinal, astfel să înțelegem mai bine ce înseamnă acest loc unde se absorb toți nutrienții ( vitamine, minerale, și aminoacizii) necesari proceselor de funcționare a tuturor sistemelor din organism. Dacă, datorită unor factori interni sau externi, organismul va dezvolta anumite deficite, cu timpul o serie de evenimente vor afecta funcționarea întregului organism. Ce înseamnă sistemul digestiv și care este rolul digestiei în menținerea sănătății ? Sistemul digestiv constă din tractul gastro-intestinal (gură, esofag, stomac, intetinul subțire și gros) și organele digestive associate acestuia (limba, glandele salivare, pancreas, ficat și vezica biliară). Fiecare din aceste organe are un rol specific în procesul digsetiei și astfel în sănătatea întregului organism. Creier și gură Digestia începe de fapt la nivelul creierului. Doar gândul și mirosul anumitor alimente declanșează instantaneu eliberarea unor neurotransmițători capabili să inducă sinteză unor enzime (amilaze) la nivelul cavității bucale care, sub acțiunea masticatiei induc declanșarea primei etape a digestiei. În urmă acestui proces se formează bolul alimentar că va fi transportat în stomac prin funcția peristaltică a esofagului. Stomac O dată ajunse în stomac alimentele declanșează producerea de suc gastric necesar fazei a două a digestiei alimentare. Sucul gastric conține mucus, pepsinogen, pepsină și HCl. Bolul alimentar astfel format prin amestecarea cu sucul grastric se numește chim. Intestinul subțire În momentul pătrunderii chimului în intestinul subțire, are loc sinteză de mucus, secretină și colecistokinina. Secretină stimulează pancreasul să elibereze bicarbonat pentru creșterea pH-ului, iar colecistokinina stimulează vezica biliară să elibereze bilă, care este esențială pentru digestia grăsimilor și absortia unor vitamine liposolubile. Mare parte din procesul de digestie are loc la acest nivel, unde fiecare moleculă mare este clivata în altele mai mici pentru a putea fii absorbite la nivelul vilozitatiilor intestinale: carbohidrații în glucoză, proteinele în aminoacizi și polipeptide, iar grăsimile în acizi grași și glycerol. Aici, chimul gastric este transformat în chil intestinal, prin intermediul căruia vor fi absorbiți aproximativ 90% din nutrienți prin cadrul sistemului limfatic. Intestinul gros Resturile alimentare nedigerate ajung la acest nivel, unde se formează sub formă materiilor fecale pentru a fi eliminate. Totodată, la acest nivel are loc reabsortia apei și absortia unor vitamine: K, B1, B2, B12. Care sunt simptomele ce ne sugerează posibile probleme digestive ? Semne de digestie slabă a grăsimilor: – Grețuri post-alimentare – Dureri abdominale – Scaune de aspect gras/uleios Semne de digestie slabă a proteinelor: – Deficite minerale, exprimate chiar prin afecțiuni osteo-articulare – Afecțiuni la nivelul unghiilor și părului Semne de digestie slabă a carbohidratilor: – Balonări – Flatulență sau eructații frecvente – Foame excesivă – Tulburări de transit precum diaree sau constipație Semne posibile de aciditate scăzută la nivelul stomacului: – Reflux gastric – Lipsa senzației de foame dimineață Un aspect foarte important pentru digestie este de a lua masa intr-o atmosferă relaxantă Este foarte important ca atunci când luăm masa să fim deconectați de orice sursă de stres și să nu ne uitam pe diverse dispozitive electronice. Mestecă alimentele de 20-30 ori inainte de a le înghiți Prima faza a digestiei are loc în cavitatea bucală, sub acțiunea enzimelor secretate la acest nivel și a procesului de masticație. Atunci când mâncăm pe fugă, alimentele vor fi supuse foarte puțin acestei prime faze a digestiei, foarte importante pentru a ușura mai departe digestia care are loc la nivelul stomacului. Ca atare, dacă neglijăm acest aspect, alimentele vor trece în fragmente mai mari, necesitând un timp mult mai îndelungat pentru a fi digerate la nivelul stomacului. Hidratează-te bine dar nu în apropierea meselor Pe parcursul unei zile trebuie să consumăm suficiente lichide pentru a stimula funcțiile excretorii ale organismului, foarte importante procesele de detoxifiere. Cel mai bine este că atunci când ne trezim să consumăm 1-2 căni de apă pe stomacul gol, iar pe parcursul zilei câte 2 căni cu 30 min înainte de fiecare masă. Nu este indicat să bem lichide după mâncare pentru că astfel există riscul să perturbam funcția digestivă. Mai bine consumăm 2-3 mese mai consistente decât gustări frecvente. Cel mai bun sfat nutritional pe care îl recomandăm pacienților este acela de a mânca doar atunci când există senzația de foame, fără a fi nici un fel de problema dacă stăm chiar și câteva ore fără să consumăm nimic. Marea problema a societății noastrea este aceea de a consumă periodic alimente, fie la recomandarea nutritionistiilor (care recomandă 4-5 mese /zi) fie dintr-un consum mult prea frecvent ale unor diverse “gustări”. Toate aceste mese frecvente bazate doar pe o nevoie psihică, nu fac decât să suprasolicite organele implicate în procesul digestiei, precum ficatul, pancreasul sau stomacul. Consumă alimente sănătoase, în porții echilibrate, fără a face exces și elimina alimentele dăunătoare. De exemplu: Vegetale: legume cu frunze verde-inchis crucifere: broccoli, conopida Proteine sănătoase: Animale si pasari crescute la ferma: pui, curcan, vitel Grasimi sanatoase: Peste gras Ulei de masline Oua Alimente bogate in probiotice Muraturi: varza, castraveti Lactate: iaurt, kefir, sana Alte alimente benefice Supa de oase – un aliment benefic pentru sanitate prin continutul ridicat de collagen, minerale, vitamine si L-glutamina, esentiala sanatatii mucoasei intestinale. Mere – bogate in pectina, care regleaza tulburariile de transit intestinal Banana, fructe de padure Exemple de alimente daunatoare: Dulciuri Fainoase: patiserie, paine alba, covrigi Lapte de vaca din comert (Nota: lactatele de genul iaurt, kefir, sana nu au acelasi effect negative asupra florei intestinale precum lapte devaca intergral). Atunci cand este nevoie, introducem suplimente pentru refacerea functionalitatii normale a tubului digestiv. Betaine HCl cu Pepsina – supliment foarte util la pacientii cu aciditate stomacala scazuta si digestie deficitara a proteinelor alimentare. Enzime pancreatice si biliare – pentru deficite