Stresul
Stresul este perceput întotdeauna ca fiind un cuvânt îngrozitor și un sentiment rau. Problema este că stresul, în cantitate mică nu este rău, fără acesta nu am fi motivați să ne protejăm sau să facem performanța. Astfel, un anumit nivel de stres ne ajută să ne adaptăm la mediul nostru, să răspundem noilor provocări și astfel ne impinge să excelăm. Stresul cel dăunător este acela cronic, care ne poate afecta negativ organismul în multe moduri. Diverse cercetări medicale axate pe stresul cronic arată că acesta poate afecta în mod negativ imunitatea și totodată să producă modificări funcționale și structurale la nivelul creierului. Ce cauzează stresul? Stres la locul de muncă: Insatisfacția legată de job; Cantitatea prea mare de muncă sau responsabilitățile mult prea mari; Lucrul peste program; Munca în condiții periculoase; Instabilitatea jobului; Lipsa oportunităților de avansare; Stresul își poate avea originea în viața ta personală sau familială, nu numai în viața profesională din varii motive: Decesul unei persoane apropiate Divorț; Pierderea locului de muncă sau șomajul; Instabilitatea financiară; Bolile cronice sau dizabilitățile; Problemele emoționale (depresia, anxietatea, furia, suferința, vinovăția); Evenimentele traumatice Există și situații în care stresul are o cauză internă, mai degrabă decât una externă. Frica și nesiguranța legate de viitor Percepția ta despre lume; Perfecționism; Schimbarea de orice fel. Un alt tip de stres extern la care suntem expusi zilnic este cel informațional/mediatic, care ne inoculeaza foarte multa informatie la nivel inconstient și care produce dezechilibre. Acesta poate deveni la fel de dăunător ca expunerea organismului la un mediu toxic. Televizorul Radioul Internetul Social Media Răpunsul la stres Ceea ce ne afectează pe noi nu este stresul în sine ci răspunsul la stres. Strămoșii noștri au reacționat la o amenințare luptând sau fugind și astfel au supraviețuit. Pe fondul reacției la stres, adrenalina și cortizolul inundă organismul determinând diverse modificări la nivelul sistemului cardio-vascular si endocrin. Ca rezultat al acestuia, crește tensiunea arterială, respirația și ritmul cardiac, glucoza este eliberată în fluxul sanguin pentru energizare, iar funcțiile de digestie, creștere, reproducere și sistemul imunitar sunt suprimate sau puse în așteptare. În mod natural, toate aceste modificari s-ar elimina in special prin acțiuni fizice, menite să elibereze tensiunea și să neutralizeze excesul de adrenalină. Viața de astăzi, însă, nu ne oferă adesea posibilitatea de a produce un răspuns complet de rezoluție la stres, aflându-ne frecvent într-o stare de urgență constantă fără a elimina acei hormoni de stres. Reacții negative provocate de stres în organism Disturbă funcționarea normală a creierului Stresul cronic afectează capacitatea noastră de a ne concentra, memorizare, învățare și de a acționa eficient , făcându-ne astfel mai predispuși și la anumite accidente. Un studiu medical, publicat în 2008 în Neurologie confirmă contracția creierului la persoanele de vârstă mijlocie cu niveluri ridicate cronice de cortizol. Crește riscul de a atac de cord, boli de inima și accident vascular cerebral. Stresul crește ritmul și forță cardiacă, și contracta arterele. Acesta crește vâscozitatea sângelui și riscul de accident cerebral și infarct miocardic. Scade imunitatea, făcând astfel organismul mai susceptibil la infecții și alte complicații și induce o stare de inflamație cronică în organism. Inflamatia cronică a fost asociată cu o multitudine de afecțiuni, de la astm și diabet, până la boli, de inima, autoimunitate și neoplazii. Potrivit Institutului Franklin, stresul afectează barieră sânge-creier. Această barieră ne protejează de toate substanțele care intră în corp și prezintă potențial neuro-toxic (toxine, virusuri, chimicale). Cercetătorii au descoperit că, stresul cronic a crescut permeabilitatea acestei bariere fizice determinând acumulări crescute de substanțe chimice în creierul persoanele afectate. Contribuie la imbătrânire Așa cum am văzut, răspunsul la stres dezactivează multe procese fiziologice care nu sunt considerate urgente. De exemplu, deficitul cronic de sânge și oxigen către piele va afecta cu timpul structura acesteia, printr-un proces de degenerescență. Alte organe afectate pe termen lung sunt creierul, care poate degenera în afecțiuni de tip Alzheimer sau senilitate. Contribuie la creșterea în greutate și la tulburări digestive. Dintre simptomele digestive determinate de stres sunt: balonarea, crampe, constipație, sau diaree precum și agravarea ulcerațiilor. Afectează starea de spirit și relațiile interumane. Stresul constant îți poate afecta ritmul de somn și te poate face iritat și obosit, incapabil să te concentrezi si să fii reactiv la situații neprevăzute. S-ar putea să deveniți incapabili să vă relaxați și să operați într-o stare de anxietate. Depresia este și ea o reacție comună la stresul cronic.Toate aceste lucruri îți pot reduce calitatea vieții și îți pot afecta relațiile cu prietenii sau colegii. Stresul scade toleranța la durere sau poate induce apariția acesteia. Afectează sexualitatea și funcțiile reproductive. Stresul cronic reduce dorința sexuală la femei și poate contribui la disfuncția erectilă la barbați. Afectează pielea, părul și dinții prin diminuarea fluxului de sânge la acest nivel. Eczema, acneea, psoriazisul, rozaceea, căderea părului și problemele gingivale au fost toate asociate cu un răspuns prelungit la stres. Contribuie la dependență. În încercarea de a scăpa de sentimentele negative asociate cu stresul cronic, mulți oameni apelează la comportamente sau activități care au un efect de liniștire prin cresterea temporară a nivelului de dopamină și serotonină. În această categorie intră: abuzul de alcool, fumatul, dependențele alimentare sau jocurile de noroc și video. Toate aceste comportamente sfârșesc înrăutățind problema pe termen lung și afectează foarte mult atât sănătatea mentală cât și cea fizică. Simptomele stresului Stresul poate afecta în multe feluri diferite, iar de cele mai multe ori, oamenii nu conștientizează nivelul de stres pe care îl acumulează doar când simptomele se agravează. Specialiștii grupează simptomele stresului în 4 categorii principale. Simptome cognitive ale stresului: Probleme de memorie și de organizare; Scăderea puterii de concentrare; Dificultăți în a judeca eficient și a lua decizii; Anxietate Simptome emoționale ale stresului: Depresie Agitație; Iritabilitate/ furie; Senzația de a fi copleșit de evenimente Nevoia de a avea mai mult control; Singurătatea Evitarea contactului social. Simptome fizice ale stresului: Energie scăzută Oboseală; Dureri de cap; Încordarea mușchilor; Insomnie Transpirația excesivă Diaree sau constipație; Amețeală Senzații de