Legătura dintre intestin și creier: de ce sănătatea digestivă îți influențează starea emoțională
Te-ai întrebat vreodată de ce, atunci când ești stresat, simți „fluturi în stomac”? Sau de ce anxietatea vine la pachet cu balonare, greață sau crampe abdominale? Nu e o coincidență – ci rezultatul unei legături profunde între sistemul digestiv și cel nervos. Intestinul nu este doar un „tub” care digeră mâncarea. Este un organ inteligent, populat de peste 100 de milioane de neuroni și trilioane de bacterii care influențează direct cum gândești, cum simți și cum reacționezi la stres. În medicina modernă, această conexiune se numește axa intestin-creier – o rețea bidirecțională prin care intestinul și creierul comunică în permanență. Emoțiile tale pot modifica microbiomul și digestia, iar starea intestinului tău poate declanșa anxietate, depresie sau iritabilitate. De aceea, sănătatea mintală începe, adesea, în intestin. Dacă te confrunți frecvent cu ceață mentală, stări de neliniște, oboseală psihică sau dezechilibre emoționale – și în același timp ai probleme digestive – e timpul să privești lucrurile mai profund. În acest articol, vei înțelege de ce echilibrul digestiv este esențial pentru echilibrul emoțional și ce poți face concret pentru a susține ambele sisteme în mod natural. Intestinul – al doilea creier al corpului Poate părea o metaforă poetică, dar „al doilea creier” este o expresie cât se poate de științifică atunci când vorbim despre intestin. Sistemul digestiv conține peste 100 de milioane de neuroni – mai mulți decât măduva spinării – formând ceea ce se numește sistemul nervos enteric. Acesta nu doar că controlează digestia, dar comunică în mod constant cu creierul tău prin intermediul nervului vag și al substanțelor chimice numite neurotransmițători. Printre acești neurotransmițători se află și serotonina, supranumită hormonul fericirii. Aproximativ 90% din serotonina totală a corpului este produsă în intestin, nu în creier. Asta înseamnă că starea ta emoțională este influențată semnificativ de sănătatea florei intestinale. Când microbiomul este echilibrat, produce substanțe care susțin calmul, concentrarea și optimismul. Când este dezechilibrat – din cauza alimentației, antibioticelor, stresului sau inflamației – poate contribui la anxietate, depresie și iritabilitate. Dar legătura nu este doar chimică. Este și imunologică. În intestin se află peste 70% din celulele imunitare ale corpului. Aceste celule reglează inflamația, iar inflamația sistemică este unul dintre principalii factori implicați în tulburările de dispoziție. Mai simplu spus: un intestin inflamat sau „leaky gut” trimite semnale inflamatorii către creier, afectând funcționarea normală a sistemului nervos central. Studiile recente confirmă că pacienții cu depresie au, adesea, un microbiom alterat – cu diversitate scăzută, cu bacterii „rele” dominante și cu producție insuficientă de acizi grași antiinflamatori (precum butiratul). Când acest echilibru este restabilit – prin alimentație, probiotice, prebiotice și reducerea stresului – apar și schimbări la nivel emoțional. De aceea, medicina integrativă privește intestinul ca pe un centru decizional, nu doar ca pe un organ pasiv. Într-un sens profund, starea ta de bine începe în intestin. Emoțiile nu sunt separate de digestie, ci influențate de ea în fiecare clipă. De aceea, nu poți trata mintea fără să tratezi corpul – și invers. Ce este axa intestin-creier și cum funcționează Axa intestin-creier este o rețea bidirecțională de comunicare între tractul digestiv și sistemul nervos central. Această legătură funcționează permanent – prin semnale hormonale, imune și neurologice – și influențează profund starea ta de bine, dispoziția, nivelul de energie și chiar capacitatea de a face față stresului. Unul dintre canalele principale de comunicare este nervul vag, un nerv cranian care transportă informații din intestin către creier și invers. El trimite semnale despre ceea ce se întâmplă în tractul digestiv: ce ai mâncat, dacă există inflamație, dacă ești în siguranță sau în pericol. Dacă intestinul e dezechilibrat, aceste mesaje pot declanșa reacții de alarmă în creier – cum ar fi anxietate, oboseală sau lipsa de motivație. Al doilea canal important este microbiomul – comunitatea de bacterii benefice care trăiește în intestinul tău. Aceste bacterii produc neurotransmițători (serotonină, dopamină, GABA), vitamine (precum B12 sau K2) și alți compuși esențiali pentru sănătatea mentală. Când microbiomul este divers și echilibrat, creierul primește semnale de calm, claritate și siguranță. Dar când flora intestinală este afectată – din cauza antibioticelor, stresului, alimentației ultraprocesate sau lipsei de fibre – bacteriile „rele” proliferează, iar cele „bune” scad. Rezultatul este o comunicare distorsionată pe axa intestin-creier. De asemenea, sistemul imunitar joacă un rol-cheie. Aproximativ 70-80% din celulele imunitare se află în jurul intestinului. Aceste celule intervin atunci când există infecții sau inflamații locale. Dar dacă bariera intestinală devine permeabilă („leaky gut”), toxinele și resturile alimentare pătrund în sânge și declanșează inflamație sistemică. Această inflamație ajunge până în creier, unde poate afecta dispoziția, memoria și capacitatea de concentrare. Prin urmare, axa intestin-creier este un sistem de reglare fină. Când funcționează armonios, te simți echilibrat, calm, concentrat. Când apar dezechilibre în intestin, creierul o resimte imediat. Iar stările de confuzie mentală, iritabilitate sau anxietate ușoară pot fi, de fapt, un semnal că ceva nu e în regulă… în burtă. Cum afectează digestia starea ta psihică zi de zi Poate nu ai mâncat chiar „curat” azi. Ai dat iama în ceva dulce, sau poate ai sărit o masă. Ai băut cafeaua pe stomacul gol. Te-ai stresat toată ziua. Rezultatul? Nu doar balonare sau oboseală, ci și o stare de neliniște, iritabilitate, lipsă de concentrare. Toate acestea au legătură cu digestia. Sistemul digestiv influențează zilnic felul în care te simți pentru că el reglează energia, inflamația, producția de neurotransmițători și sănătatea hormonală. Când digestia e lentă sau blocată, apar fermentații în exces, toxine care ajung în sânge, inflamație sistemică și deficite de nutrienți. Iar corpul tău simte toate astea sub forma unei dispoziții schimbătoare, a unui tonus scăzut și a unei capacități reduse de adaptare la stres. Un intestin „sănătos” produce compuși care hrănesc creierul și reglează starea de spirit. De exemplu, acizii grași cu lanț scurt (precum butiratul) au rol antiinflamator, protejează bariera hemato-encefalică și reduc riscul de depresie. Dar ca să-i produci, ai nevoie de fibre naturale și bacterii benefice. Dacă alimentația ta este bazată pe produse ultraprocesate, fără fibre, flora ta intestinală va suferi – și o
Sistemul Gastro-Intestinal: anatomie, functii si cum sa il mentinem sanatos
Sistemul gastro-intestinal mai este cunoscut și sub denumirea de sistemul digestiv. Este responsabil pentru procesarea și absorbția nutrienților din alimente și eliminarea toxinelor din corp dar și pentru susținerea și întărirea sistemului imunitar. În cele ce urmează, vom discuta despre anatomia și funcțiile sistemului gastro-intestinal, despre cum diagnosticăm afecțiuni ale sistemului gastro-intestinal la clinita Transilvania Healing Centre, precum și despre tratamentul aferent. CUPRINS Anatomia sistemului gastro-intestinal Funcțiile sistemului gasto-intestinal Cum să menții sistemul gastro-intestinal sănătos? Transilvania Healing Centre în diagnosticarea problemelor gastro-intestinale Tratament pentru afecțiunile sistemului gastro-intestinal Concluzie Anatomia Sistemului Gastro-Intestinal Sistemul gastro-intestinal este alcătuit din organe și structuri care sunt responsabile pentru digestie și absorbția alimentelor ingerate precum și pentru evacuarea reziduurilor neasimilabile. Astfel, sistemul digestiv este compus din: gură, epiglotă, faringe, esofag, stomac, intestinul subțire și intestinul gros. Gura Gura are rolul principal de început al sistemului digestiv. Este locul prin care alimentele intră în corp și locul unde digestia este demarată. În gură, alimentele sunt zdrobite de dinți și amestecate cu saliva, formând bolul alimentar. Epiglota Rolul acesteia este de a preveni intrarea mâncării mestecate și a salivei în trahee. Faringele Este canalul de legătură dintre cavitatea bucală și esofag. Esofagul Esofagul este un tub muscular lung care transportă alimentele din gură (bolul alimentar) către stomac prin intermediul mișcărilor musculare. Stomacul Stomacul este un organ cavitar, care primește mâncarea de la esofag, după ce a fost mestecată și îghițită prin gură. Are rolul de a amesteca alimentele cu sucul gastric pentru a le descompune și a le transforma într-o pastă numită chim gastric. Această pastă este stocată, până cand devine pregătită să fie trimisă în intestinul subțire pentru a fi procesată mai departe. Intestinul Subțire Intestinul subțire este un tub lung și îngust, care începe din stomac și se termină la nivelul intestinului gros. Este segmental cel mai lung al tractului digestive, măsurând un diamentru de 2,5cm și o lungime de până la 6 m. În intestinul subțire, alimentele sunt descompuse și absorbite în organism. Intestinul Gros/colon Intestinul gros este un organ lat și gros și este ultimul segment al tubului digestiv. Aici, se termină procesul digestiv prin absorbția nutrienților rămași neabsorbiți în intestinul subțire, iar resturile sunt transformate în materii fecale și eliminate. Funcțiile sistemului gastro-intestinal Sistemul gastro-intestinal are o mulțime de funcții, însă printre cele mai importante se numără: Digestia Digestia este procesul prin care alimentele sunt descompuse în componente mai mici și absorbabile de către organism. Digestia începe în gură și continuă în stomac și intestinul subțire. Absorbția Nutrienților După ce alimentele sunt digerate, nutrienții sunt absorbți în organism prin pereții intestinului subțire. Eliminarea Deșeurilor Sistemul gastro-intestinal elimină deșeurile și toxinele din corp prin fecale. Imunitatea Sistemul gastro-intestinal are, de asemenea, un rol important în imunitatea corpului, oferind o barieră fizică și o protecție imunologică împotriva microorganismelor patogene. Cum să menținem sistemul gastro-intestinal sănătos? Intestinul este extreme de important, deoarece este locul din care pornesc majoritatea afecțiunilor, dacă acesta este neglijat. Astfel, pentru a menține sistemul gastro-intestinal sănătos, este important să fie adoptate obiceiuri sănătoase pentru un stil de viață sănătos sanatos. Câteva sfaturi pentru a avea grijă de sistemul gastro-intestinal, sunt: Dietă sănătoasă și echilibrată O dietă sănătoasă și echilibrată ajută la menținerea sănătății sistemului gastro-intestinal. Aceasta ar trebui să includă alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele și legumele, precum și proteine și grăsimi sănătoase, cum ar fi cele găsite în nuci, semințe și pește. De evitat alimentele procesate și fast-Food-ul Alimentele procesate și fast-food-ul sunt bogate în grăsimi, sare și zahăr și au un conținut scăzut de fibre. Acestea duc la probleme gastro-intestinale, cum ar fi refluxul gastroesofagian și constipația. Consumul suficient de apă Hidratarea organismului prin cosumul de apă, de preferat de izvor, este importantă pentru menținerea sănătății sistemului gastro-intestinal. Mișcare zilnică (cel puțin 30 minute/zi) Exercițiile fizice regulate ajută la menținerea sănătății sistemului gastro-intestinal. Acestea nu doar că ajută la menținerea sănătății sistemului gastro-intestinal, dar ajută și la prevenirea constipației și a altor probleme digestive. Evită consumul de alcool și tutun Alcoolul și tutunul au efecte negative asupra sistemului gastro-intestinal. Redu nivelul de stres Stresul afectează negativ sistemul gastro-intestinal și chiar întregul organism. Recomandăm o gestionare mai eficientă a stresului și a reducerii nivelului acestuia. Transilvania Healing Centre în diagnosticarea problemelor gastro-intestinale La Transilvania Healing Centre, prin intermediu evaluării bioelectromagnetice, putem să punem un diagnostic exact, privind problemele gastro-intestinale. Echipamentele noastre științifice de ultimă generație, detectează problemele de orice natură care au legătură cu sistemul digestiv. Tratament pentru afecțiunile sistemului gastro-intestinal Odată ce s-a făcut diagnosticarea corectă și completă a pacientului, în funcție de rezultate, medicul specialist creează un plan de tratament personalizat alcătuit din: perioadă de minim 21 de zile de excludere a alimentelor care au provocat afecțiuna sistemului gastro-intestinal; rețetă cu medicamente/suplimente alimentare unde este cazul; serie de minim 4-6 terapii, numărul fiind în funcție de starea pacientului și evoluția bolii; testări intermediare pentru a evalua schimbările ce au avut loc după dietă și primele terapii, timp în care medicul face modificările necesare a următoarelor terapii; testare finală după ce s-a respectat tot planul făcut de către specialist. Concluzie Sistemul gastro-intestinal este unul dintre cele mai importante sisteme ale corpului uman. Pentru a menține sănătatea sistemului gastro-intestinal, este important să urmăm un stil de viață sănătos și să acordăm atenție dietei noastre, nivelului de hidratare, exercițiilor fizice și gestionării eficiente a nivelului de stres…sanatos sanatos sanatos
Paraziți intestinali (simptome și tratament)
[vc_row][vc_column][vc_column_text]Se întâmplă adesea ca în organismul uman să ajungă forme de viață mai mici sau mai mari, nedorite, care pot crea numeroase probleme de sănătate. Nerespectarea regulilor de igienă precum: mâncatul cu mâinile murdare, consumul de apă contaminată cu paraziții respectivi sau cu ouăle acestora, de asemenea și consumul produselor origine animală, insuficient preprarate termic, pot duce la intrarea paraziților intestinali în tubul digestiv. CUPRINS Ce sunt paraziții intestinali? Simptome – paraziți intestinali Tipuri – paraziți intestinali Testare – paraziți intestinali Tratament paraziți intestinali Prevenirea paraziților intestinal Ce sunt paraziții intestinali? Paraziții intestinali sunt specii vii care trăiesc în interiorul unui organism viu (gazda), hranindu-se cu substanțele nutritive ale acestuia. Pentru a se multiplica, paraziții intestinali se hrănesc atât cu substanțele nutritive din alimentele consumate, cât și cu mucoasa zonei unde se stabilesc. Cu toate că se pot stabili oriunde în corpul uman, intestinul constituie mediul ideal pentru dezvoltarea și multiplicarea paraziților. Simptome – paraziți intestinali Semnele și simptomele paraziților intestinali diferă în funcție de tipul de infestare. Cele mai comune simptome produse de paraziții intestinali sunt: tulburări intestinale, stare de slăbiciune generală a organismului, anemie, moficări ale apetitului/sățietății, dureri musculare și articulare, bruxismul, afecțiuni ale pielii. Tipuri de paraziți intestinali Cei mai cunoscuți și des întâlniți paraziți sunt: Giardia, Limbrici (Ascaris), Oxiuri. GIARDIA Reprezentând o amenințare pentru sănătate, Giardia este un gen de protozoare flagelate care se poate găsi în intestinul subțire al omului și al animalelor și poate provoca afecțiunea cunoscută sub numele de giardiaza sau lambliaza. Acest parazit intestinal există în două forme: trofozoid și chist. Transmiterea parazitului se face pe cale fecal-orală, prin contact direct în colectivități, prin fructele și legumele nespălate contaminate cu chisturi de Giardia și prin intermediul apei contaminate cu paraziți, cum sunt fântânile, bălțile sau rețeaua de apă potabilă avariată. Giardia este distrusă prin fierberea apei, nu prin clorinarea acesteia. Infestarea se produce prin ingestia chisturilor de Giardia, care se deschid în intestine și eliberează 4 trofozoiti. Aceștia se maturizează și produc alte chisturi, care sunt eliminate prin materiile fecale. Intervalul de timp din momentul producerii infestării până la apariția simptomelor, este de aproximativ 8 zile. Simptome Giardia lipsa poftei de mâncare (inapetență), grețuri, vărsături alimentare, tulburări ale tranzitului intestinal (diaree), dureri abdominale în special periombilicale (în jurul buricului), meteorism abdominal (balonare). LIMBRICI (Ascaris) Limbricii se iau cel mai ușor din locurile fără sisteme sanitare moderne. De asemenea, limbricii ajung în organismul uman prin alimente și surse de apă nesigure. De asemenea, ouăle pot fi găsite în sol contaminat cu fecale umane și de asemenea în alimentele negătite. Limbricii sunt paraziți intestinali care se pot transmite de la om la om. După ingerare, parazitul intestinal Ascaris se reproduce în interiorul intestinului și trece prin mai multe etape: Ouăle înghițite eclozează prima dată în intestine; Larvele se deplasează apoi prin fluxul sanguin către plămâni; După maturizare, viermii rotunzi părăsesc plămânii și migrează spre gât; Fie vei tuși, fie îi vei înghiți. Viermii care sunt înghițiți vor călători înapoi în intestin; Odată ce se întorc în intestin, viermii se vor împerechea și vor depune mai multe ouă; Ciclul continuă. Unele ouă sunt excretate prin fecale. Alte ouă eclozează și revin în plămâni. Simptome limbrici În fază incipientă, persoanele care au ingerat Ascaris nu prezintă simptome, acestea devin vizibile atunci când infestarea cu limbrici crește. Limbricii din plămâni pot provoca: respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație; pneumonie (rar); sânge în mucus; disconfort toracic; febră. Limbricii din intestine pot provoca: greaţă; vărsături; scaune neregulate sau diaree; blocaj intestinal, care provoacă dureri severe și vărsături; pierderea poftei de mâncare; viermi vizibili în scaun; disconfort sau durere abdominală; pierdere în greutate; tulburări de creștere la copii din cauza malabsorbției. OXIURI Oxiurii sunt cea mai frecventă infecție de viermi intestinali. Oxiurii mai sunt denumiți Enterobius vermicularis, sau pur și simplu „viermi”. Copiii prezintă un risc mai mare de a contacta oxiuri decât adulții, datorită tendinței de a-și băga degetele în gură. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei este infestat, există riscul ca și ceilalți membri să se infesteze cu oxiuri. Simptome Oxiuri De regulă infestarea cu oxiuri nu produce simptome, însă când acestea apar se manifestă prin: mâncărimea anusului, mai ales noaptea; pofta redusă de mâncare; senzație de rău; inflamație a vaginului; viermii adulți pot fi observați uneori în fecale, iar ouăle pot fi văzute agățate de pielea din jurul anusului; iritabilitate și schimbări de comportament. Testare – paraziți intestinali Testarea pentru paraziți este în mod obișnuit dificilă și există foarte multe tipuri de teste, dintre care puține sunt exacte sau suficient de cuprinzătoare pentru a acoperi orice tip de infecție care poate apărea. Majoritatea testelor de laborator caută doar anumiți helminți și protozoare „comune”. Paraziții eliberează enzime care încep să-și dizolve corpul odată ce mor. Prin intermediul evaluării biofizice inițiale de la Transilvania Healing putem depista cu exactitate orice parazit care se adăpostește în corpul dumneavoastră și să îi găsim un tratament corespunzător. S-ar putea să credeți că nu aveți paraziți deoarece aceștia nu se văd sau simt foarte clar de la bun început. 70% dintre paraziți sunt complet microscopici. Mulți dintre aceștia sunt extrem de inteligenți și sunt capabili să își modifice ciclul de viață și modelul de reproducere pentru a le oferi cele mai bune șanse de supraviețuire în interiorul corpului. Paraziții pot evolua sau se pot adapta pentru a se ascunde (astfel încât sistemul dumneavoastră imunitar nu îi consideră invadatori), motiv pentru care este important ca aceștia să fie eliminați. Tratament – paraziți intestinali Odată ce s-a făcut diagnosticarea corectă și completă a pacientului, în funcție de rezultate, medicul creează un plan de tratament personalizat alcătuit din: o perioadă de minim 21 de zile de excludere a alimentelor la care există intoleranță; o rețetă cu medicamente/suplimente alimentare unde este cazul; o serie de minim 4-6 terapii, numărul fiind în funcție de starea pacientului și evoluția bolii; testări intermediare pentru a evalua schimbările ce au avut loc după dietă și primele terapii, timp
Relația dintre digestie, afecțiunile metabolice și imunitate
Cum să ne menținem organismul la parametri optimi? Pare dificil dacă stăm să ne gândim… ba chiar o întreagă filosofie. De fapt, nu este chiar așa de greu. Trebuie doar să ținem cont de câteva aspecte: În primul rând este foarte importantă o înțelegere mai profundă a funcționarii digestiei și a simptomelor derivate din diverse disfuncții la acest nivel. Așa cum spunea Hipocrate: “fiecare afecțiune începe din intestine”, este foarte important să punem un mare accent pe sănătatea lor. De aceea trebuie să ne autoeducam în privința propriului corp și în special a funcționării tractului gastro-intestinal, astfel să înțelegem mai bine ce înseamnă acest loc unde se absorb toți nutrienții ( vitamine, minerale, și aminoacizii) necesari proceselor de funcționare a tuturor sistemelor din organism. Dacă, datorită unor factori interni sau externi, organismul va dezvolta anumite deficite, cu timpul o serie de evenimente vor afecta funcționarea întregului organism. Ce înseamnă sistemul digestiv și care este rolul digestiei în menținerea sănătății ? Sistemul digestiv constă din tractul gastro-intestinal (gură, esofag, stomac, intetinul subțire și gros) și organele digestive associate acestuia (limba, glandele salivare, pancreas, ficat și vezica biliară). Fiecare din aceste organe are un rol specific în procesul digsetiei și astfel în sănătatea întregului organism. Creier și gură Digestia începe de fapt la nivelul creierului. Doar gândul și mirosul anumitor alimente declanșează instantaneu eliberarea unor neurotransmițători capabili să inducă sinteză unor enzime (amilaze) la nivelul cavității bucale care, sub acțiunea masticatiei induc declanșarea primei etape a digestiei. În urmă acestui proces se formează bolul alimentar că va fi transportat în stomac prin funcția peristaltică a esofagului. Stomac O dată ajunse în stomac alimentele declanșează producerea de suc gastric necesar fazei a două a digestiei alimentare. Sucul gastric conține mucus, pepsinogen, pepsină și HCl. Bolul alimentar astfel format prin amestecarea cu sucul grastric se numește chim. Intestinul subțire În momentul pătrunderii chimului în intestinul subțire, are loc sinteză de mucus, secretină și colecistokinina. Secretină stimulează pancreasul să elibereze bicarbonat pentru creșterea pH-ului, iar colecistokinina stimulează vezica biliară să elibereze bilă, care este esențială pentru digestia grăsimilor și absortia unor vitamine liposolubile. Mare parte din procesul de digestie are loc la acest nivel, unde fiecare moleculă mare este clivata în altele mai mici pentru a putea fii absorbite la nivelul vilozitatiilor intestinale: carbohidrații în glucoză, proteinele în aminoacizi și polipeptide, iar grăsimile în acizi grași și glycerol. Aici, chimul gastric este transformat în chil intestinal, prin intermediul căruia vor fi absorbiți aproximativ 90% din nutrienți prin cadrul sistemului limfatic. Intestinul gros Resturile alimentare nedigerate ajung la acest nivel, unde se formează sub formă materiilor fecale pentru a fi eliminate. Totodată, la acest nivel are loc reabsortia apei și absortia unor vitamine: K, B1, B2, B12. Care sunt simptomele ce ne sugerează posibile probleme digestive ? Semne de digestie slabă a grăsimilor: – Grețuri post-alimentare – Dureri abdominale – Scaune de aspect gras/uleios Semne de digestie slabă a proteinelor: – Deficite minerale, exprimate chiar prin afecțiuni osteo-articulare – Afecțiuni la nivelul unghiilor și părului Semne de digestie slabă a carbohidratilor: – Balonări – Flatulență sau eructații frecvente – Foame excesivă – Tulburări de transit precum diaree sau constipație Semne posibile de aciditate scăzută la nivelul stomacului: – Reflux gastric – Lipsa senzației de foame dimineață Un aspect foarte important pentru digestie este de a lua masa intr-o atmosferă relaxantă Este foarte important ca atunci când luăm masa să fim deconectați de orice sursă de stres și să nu ne uitam pe diverse dispozitive electronice. Mestecă alimentele de 20-30 ori inainte de a le înghiți Prima faza a digestiei are loc în cavitatea bucală, sub acțiunea enzimelor secretate la acest nivel și a procesului de masticație. Atunci când mâncăm pe fugă, alimentele vor fi supuse foarte puțin acestei prime faze a digestiei, foarte importante pentru a ușura mai departe digestia care are loc la nivelul stomacului. Ca atare, dacă neglijăm acest aspect, alimentele vor trece în fragmente mai mari, necesitând un timp mult mai îndelungat pentru a fi digerate la nivelul stomacului. Hidratează-te bine dar nu în apropierea meselor Pe parcursul unei zile trebuie să consumăm suficiente lichide pentru a stimula funcțiile excretorii ale organismului, foarte importante procesele de detoxifiere. Cel mai bine este că atunci când ne trezim să consumăm 1-2 căni de apă pe stomacul gol, iar pe parcursul zilei câte 2 căni cu 30 min înainte de fiecare masă. Nu este indicat să bem lichide după mâncare pentru că astfel există riscul să perturbam funcția digestivă. Mai bine consumăm 2-3 mese mai consistente decât gustări frecvente. Cel mai bun sfat nutritional pe care îl recomandăm pacienților este acela de a mânca doar atunci când există senzația de foame, fără a fi nici un fel de problema dacă stăm chiar și câteva ore fără să consumăm nimic. Marea problema a societății noastrea este aceea de a consumă periodic alimente, fie la recomandarea nutritionistiilor (care recomandă 4-5 mese /zi) fie dintr-un consum mult prea frecvent ale unor diverse “gustări”. Toate aceste mese frecvente bazate doar pe o nevoie psihică, nu fac decât să suprasolicite organele implicate în procesul digestiei, precum ficatul, pancreasul sau stomacul. Consumă alimente sănătoase, în porții echilibrate, fără a face exces și elimina alimentele dăunătoare. De exemplu: Vegetale: legume cu frunze verde-inchis crucifere: broccoli, conopida Proteine sănătoase: Animale si pasari crescute la ferma: pui, curcan, vitel Grasimi sanatoase: Peste gras Ulei de masline Oua Alimente bogate in probiotice Muraturi: varza, castraveti Lactate: iaurt, kefir, sana Alte alimente benefice Supa de oase – un aliment benefic pentru sanitate prin continutul ridicat de collagen, minerale, vitamine si L-glutamina, esentiala sanatatii mucoasei intestinale. Mere – bogate in pectina, care regleaza tulburariile de transit intestinal Banana, fructe de padure Exemple de alimente daunatoare: Dulciuri Fainoase: patiserie, paine alba, covrigi Lapte de vaca din comert (Nota: lactatele de genul iaurt, kefir, sana nu au acelasi effect negative asupra florei intestinale precum lapte devaca intergral). Atunci cand este nevoie, introducem suplimente pentru refacerea functionalitatii normale a tubului digestiv. Betaine HCl cu Pepsina – supliment foarte util la pacientii cu aciditate stomacala scazuta si digestie deficitara a proteinelor alimentare. Enzime pancreatice si biliare – pentru deficite
MICROBIOMUL
Microbii reprezintă cea mai extinsă formă de viață de pe planetă. În corpul fiecărui individ există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, iar numărul genelor microbiene îl depășește de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste vietăți microscopice creează un ecosistem, sub numele de „microbiom”, iar simbioza acestora cu celulele umane dă naștere unui „super-organism”. Termenul de „microbiom” a fost elaborat de Joshua Lederberg (expert în biologie moleculară), pentru a desemna totalitatea microbilor și a tot ceea ce ține de ei, inclusiv interacțiunea lor. În 1958, Lederberg a obținut cea mai importantă distincție în domeniul medicinei la doar 33 de ani, în cadrul Premiului Nobel. Bacterii încă din prima zi de viață Bacteriile ce formează microbiomul colonizează tractul nostru digestiv încă din primele 24 de ore de la naștere și se stabilizează în jurul vârstei de doi ani. Are o importanță majoră toată viața, precum un organ. Microbiomul variază de la naștere: oamenii de știință au descoperit o diferență majoră între bebelușii născuți natural și cei prin cezariană: Cei născuți în mod natural, sunt acoperiți cu microbii existenți în canalul nașterii; Cei ce vin pe lume prin operație cezariană sunt acoperiți de microbii care există în mod normal pe pielea adulților. Specialiștii estimează că, dintre miile de miliarde de microbi ce trăiesc în corpul nostru, cei mai mulți dintre ei trăiesc în intestine, iar distrugerea lor poate avea consecințe grave precum obezitatea sau dezvoltarea de afecțiuni ale colonului. Relația noastră cu bacteriile care trăiesc în noi este una simbiotică: în schimbul hranei, ele ne ajută să digerăm alimentele, să producem vitaminele de care avem nevoie și să ne întărim sistemul imunitar. Pentru a trăi în bună înțelegere cu microbiomul nostru, sistemul imunitar trebuie să tolereze mii de specii de bacterii inofensive. De ce? Acest tip de bacterii joacă un rol important în lupta împotriva agenților patogeni – bacteriile „rele”. Astfel, cunoscând microbii care trăiesc în corpul nostru, oamenii de știință speră să poată oferi tuturor o viață mai bună prin diete personalizate, diagnosticarea mai rapidă a afecțiunilor și tratamentul personalizat al acestora. De ce sunt esențiali microbii din noi Numeroase cercetări realizate în ultimii ani au arătat că dereglarea microbiomului poate avea repercusiuni asupra sănătății umane, printre acestea numărându-se alergiile, eczemele, astmul și obezitatea. În ultimele decenii, s-a observat că în zonele puternic industrializate ale planetei numărul pacienților cu alergii a crescut într-un ritm alert. După timp îndelungat de studiu, cercetătorii au ajuns la concluzia că „obsesia curățeniei” este principala cauză. Adică, creșterea masivă a bolilor alergice în societățile industriale este legată de dispariția microorganismelor care populează corpul uman. Conform unui studiu realizat de specialiști în microbiologie și imunologie din cadrul Stanford School of Medicine, persoanele care au în organism bacteria Helicobacter pylori prezintă un risc mai mic de a suferi de astm, rinită alergică sau alergii ale pielii, în comparație cu celelalte. Doi cercetători americani din Washington, au efectuat câteva experimente pe șoareci care au avut rezultate interesante. Au descoperit că șoarecii de laborator predispuși genetic spre obezitate au în flora intestinală bacterii care absorb mai multe nutrimente din hrană decât ceilalți șoareci din cușcă. Același lucru a fost observat în cazul oamenilor. Cei doi cercetători au monitorizat 12 voluntari obezi timp de un an, perioadă în care aceștia au urmat o cură de slăbire. Pe măsură ce voluntarii au slăbit, structura bacteriană din intestinele acestora s-a modificat. Așadar, putem spune că omul se aseamănă cu ecosistemul unei păduri. El depinde practic de prezența a numeroase creaturi care, prin diversitatea lor, mențin un echilibru al întregului sistem. Cele 3 enterotipuri ale oamenilor Recent, un proiect european a descoperit faptul că oamenii se deosebesc nu doar prin aspectul fizic, sau rezistența sistemului imunitar, dar și prin bacteriile ce trăiesc prin ei. Oamenii de știință au descoperit că există 3 tipuri de populații microbiene, fiecare om aparținând unuia dintre acestea. Enterotipurile nu au legătură cu vârsta, sexul, naționalitatea sau dieta persoanelor. Cele 3 enterotipuri au primit numele grupului microbian dominant: Bacteroides, Prevotella și Ruminococcus. Microbii de tip Bacteroides sunt mai eficienți în descompunerea carbohidraților, iar cei încadrați aici sunt predispuși problemelor de greutate. Bacteriile de tip Prevotella descompun mucusul din intestin, iar Ruminococcus facilitează absorbția zahărului, ceea ce poate favoriza creșterea în greutate. ”Persoanele ce aparțin enterotipului Bacteroides au un mediu intestinal mai bun la sintetizarea vitaminelor B2, B5, C și H, iar cei ce aparțin enterotipului Prevotella prezintă mai multe bacterii eficiente în sintetizarea vitaminei B1 și a acidului folic.”, spun studiile. O altă cercetare efectuată de Oluf Pedersen, specialist în genetică moleculară la Centrul de Diabet Steno din Gentofte, Danemarca, a arătat că persoanele obeze sau cele care sufereau de afecțiuni metabolice aparțineau de obicei enterotipului Bacteroides. În 90% din cazuri se poate deduce dacă o persoană este obeză sau nu, analizând doar microbiomul acesteia. Analiza microbiomului permite medicilor să estimeze dacă un pacient urmează să sufere de diabet, înmulțirea microbilor din grupul Bacteroides fiind un reper extraordinar. Descoperirea enterotipurilor – un pas în plus spre medicina personalizată Oamenii de știință cred că descoperirea enterotipurilor va duce la transformarea medicinei, așa cum s-a întâmplat în cazul grupelor sanguine. Ei presupun faptul că enterotipurile vor juca un rol important și în descoperirea unor tratamente alternative la antibiotice, mai ales pentru bacteriile care au devenit rezistente. Astfel, în loc să încerce să elimine toate bacteriile din intestin, inclusiv pe cele nocive, doctorii vor putea să ajute bacteriile utile, pentru a restabili echilibrul. Cu timpul, enterotipurile vor facilita dezvoltarea medicinei personalizate, în care fiecare pacient va beneficia de un tratament conceput în funcție de nevoile proprii, identificate pe baza microbiomului său. Cercetările asupra microbiomului se află încă într-o fază incipientă, însă doctorii speră să obțină o mai bună înțelegere a acestuia, ca să îl transforme într-un aliat împotriva bolii. Așadar, bacteriile care trăiesc în noi vor juca un rol esențial în asigurarea sănătății noastre, pe măsură ce oamenii de știință vor ajunge să le înțeleagă mai bine.
Flora intestinala
Flora intestinala Bacteriile flora intestinala paraziti Flora intestinală joacă un rol important în ceea ce privește dezvoltarea unei toleranțe față de substanțele străine inofensive, precum alimentele, însă intestinul nu reprezintă singurul mediu de viață al florei. Un microbiom reprezintă un sistem de bacterii ce trăiesc în comuniune cu omul și se găsește de pildă și la nivelul căilor respiratorii, respectiv pe piele. Totuși de unde provin microorganismele și cum se dezvoltă flora intestinală? Primul contact cu microorganismele din flora intestinală maternă are loc încă din pântecele mamei. Bacteriile din tractul digestiv al mamei traversează bariera placentară și ajung în tractul digestiv al fătului. Bacteriile din flora intestinală apar frecvent și în sânge, de unde pot coloniza ulterior tegumentele și mucoasele. Astfel, din sângele matern, aceste bacterii pătrund în sistemul circulator placentar și pot ajunge până la făt. Următorul contact intens cu bacteriile mamei are loc cu ocazia nașterii pe cale naturală. Microorganisme din microbiomul intestinal al mamei există și în laptele matern, fiind astfel transferate sugarului. Începând cu a cincea lună de viață, copilul primește alimente speciale care sunt mai întâi mestecate de mamă. În acest fel, în organismul copilului ajung alte microorganisme din flora bucală, enzime și substanțe cu acțiune imunologică. Alte microorganisme pot fi preluate de copii de pe jos, și anume prin praf, prin obiectele pe care copilul le bagă în gură. În organism ajung astfel și paraziți, care însă joacă și ei un rol important în formarea funcțiilor de protecție ale organismului. Procesul de formare a florei intestinale se desfășoară sub forma unui lanț neîntrerupt, pe principiul transmiterii. La acest proces pot contribui mulți factori, și anume fie ca factori favorizanți, fie ca factori inhibitori. Pentru mai multe informații ia legătura cu noi chiar acum.