Intestinul: creierul din burtă și scutul tău intern
Deși obișnuim să ne gândim la intestin doar ca la un organ digestiv, știința modernă ne arată că rolul său este mult mai profund. Intestinul este considerat de tot mai mulți cercetători drept „al doilea creier” al corpului uman — un sistem complex, cu propriul său sistem nervos (sistemul nervos enteric), capabil să proceseze informații, să trimită semnale către creier și să influențeze în mod direct starea noastră emoțională și mentală. Însă intestinul nu este doar un centru de comunicare subtilă. El acționează și ca primul gardian al sănătății noastre. Cu o suprafață de absorbție uriașă și un sistem imunitar extrem de activ, intestinul filtrează zilnic mii de substanțe – fie hrănitoare, fie toxice. O barieră intestinală sănătoasă decide ce pătrunde în sânge și ce este eliminat. În momentul în care această barieră devine permeabilă (așa-numitul „leaky gut”), întregul organism intră în alertă, declanșând inflamații și reacții autoimune. Mai mult, în intestin se află aproximativ 70–80% din celulele imunitare ale corpului, ceea ce înseamnă că sănătatea microbiomului intestinal este direct proporțională cu nivelul nostru de apărare împotriva bolilor. Când flora bacteriană este echilibrată, corpul funcționează optim. Când este dezechilibrată, apar disfuncții în lanț: balonări, oboseală, anxietate, alergii, intoleranțe, inflamații silențioase sau afecțiuni cronice. Această dublă funcție a intestinului — de creier emoțional și gardian imunitar — face ca orice dezechilibru intestinal să fie resimțit nu doar în burtă, ci în tot corpul și chiar în starea noastră de spirit. Să înțelegem cum funcționează intestinul și cum îl putem proteja este, astfel, un pas esențial pentru oricine caută o sănătate reală, de la rădăcină. Cum comunică intestinul cu creierul și restul corpului Relația dintre intestin și creier este mult mai profundă decât s-ar putea crede. Nu este doar o conexiune anatomică prin intermediul nervului vag, ci o rețea de semnale chimice, electrice și hormonale care formează ceea ce specialiștii numesc axa intestin-creier. Această axă este o autostradă cu dublu sens prin care se transmit mesaje legate de stres, inflamație, foame, dispoziție sau imunitate. În fiecare moment, microbiomul intestinal produce neurotransmițători precum serotonina (aprox. 90% din cantitatea totală din corp), dopamina sau GABA — substanțe care reglează emoțiile, anxietatea, somnul și chiar motivația. Dacă flora intestinală este dezechilibrată, producția acestor substanțe scade, iar efectele se simt imediat: dispoziție proastă, iritabilitate, anxietate sau dificultăți de concentrare. Totodată, sistemul nervos enteric din pereții intestinali funcționează aproape independent de creierul central, dar colaborează strâns cu acesta. Când apare inflamație, permeabilitate intestinală sau disbioză (dezechilibru al bacteriilor), sistemul enteric trimite semnale de alertă către creier, influențând direct starea psihică și fiziologică a persoanei. De asemenea, hormonii secretați în tractul digestiv – cum ar fi grelina și leptina – nu reglează doar senzația de foame și sațietate, ci afectează și funcțiile cognitive. Studiile recente sugerează că tulburările de anxietate, depresia, ADHD-ul și chiar bolile neurodegenerative au legături directe cu dezechilibrele intestinale. Prin urmare, comunicarea dintre intestin și creier nu este doar un concept poetic, ci un mecanism biologic esențial pentru sănătatea întregului corp. Înțelegerea și susținerea acestei conexiuni poate avea un impact uriaș asupra calității vieții — atât fizic, cât și emoțional. Sistemul nervos enteric și rolul său în sănătate Sistemul nervos enteric (SNE) este adesea numit „al doilea creier” al corpului uman — și pe bună dreptate. Cuprins în peretele intestinal, acest sistem are peste 100 de milioane de neuroni, mai mulți decât măduva spinării. El funcționează în mod autonom, dar colaborează în permanență cu sistemul nervos central prin intermediul nervului vag. Rolul său principal este acela de a coordona toate funcțiile digestive: peristaltismul, secrețiile enzimatice, absorbția nutrienților și reacțiile imunitare locale. Dar mai mult decât atât, sistemul nervos enteric joacă un rol major în percepția internă – simte durerea, presiunea, compoziția chimică și transmite aceste informații către creierul principal, influențând astfel starea de bine sau disconfortul general. Cercetările recente arată că sistemul nervos enteric comunică cu creierul nu doar prin impulsuri nervoase, ci și prin neurotransmițători, hormoni și citokine. Când acest sistem este echilibrat, contribuie la o digestie lină și la o stare mentală stabilă. Însă când SNE este iritat sau inflamat, apar probleme precum colonul iritabil, anxietatea, schimbările bruște de dispoziție sau tulburările de somn. Sistemul nervos enteric este și un gardian imunitar, contribuind la determinarea reacțiilor inflamatorii și imune ale organismului. Acesta decide dacă un aliment este tolerat sau tratat ca o amenințare, generând uneori alergii sau intoleranțe. Așadar, sănătatea acestui „creier din burtă” influențează întreaga viață — de la digestie până la sănătatea mintală și emoțională. Îngrijirea intestinului nu mai poate fi separată de îngrijirea echilibrului psiho-emoțional. Ce se întâmplă în corp când axa intestin-creier se dezechilibrează Axa intestin-creier este o cale bidirecțională de comunicare între sistemul nervos central și sistemul nervos enteric. Atunci când această axă funcționează corect, ne simțim echilibrați, energici și stabili emoțional. Însă atunci când apare un dezechilibru – fie la nivel intestinal, fie la nivel emoțional – întregul sistem resimte consecințele. Cauzele dezechilibrului pot fi multiple: stres cronic, consum excesiv de zahăr, lipsă de somn, abuz de antibiotice, infecții intestinale sau alimentație ultraprocesată. Acestea afectează microbiomul și cresc permeabilitatea intestinală, permițând toxinelor și particulelor alimentare nedigerate să pătrundă în sânge. Odată cu apariția inflamației și disbiozei, sistemul nervos enteric trimite semnale de alarmă către creier. Aceste semnale pot fi percepute ca anxietate, confuzie mentală (brain fog), depresie, oboseală sau iritabilitate. În același timp, sistemul imunitar este activat permanent, iar inflamația se generalizează. Un dezechilibru pe axa intestin-creier nu se manifestă doar ca disconfort abdominal, ci ca un sindrom sistemic, care afectează hormonii, neurotransmițătorii și chiar metabolismul. Prin urmare, restaurarea echilibrului pe această axă este vitală. Începând cu o alimentație naturală, bogată în fibre și nutrienți, susținută de probiotice, suplimente naturale precum HEALixia BIOM Power, odihnă adecvată și management al stresului, putem reface legătura între corp și minte. Asta înseamnă nu doar o digestie mai bună, ci și o viață mai echilibrată, mai liniștită, mai conectată cu sinele. Hormonii intestinali care influențează emoțiile și starea de bine Deși mulți
Legătura dintre intestin și creier: de ce sănătatea digestivă îți influențează starea emoțională
Te-ai întrebat vreodată de ce, atunci când ești stresat, simți „fluturi în stomac”? Sau de ce anxietatea vine la pachet cu balonare, greață sau crampe abdominale? Nu e o coincidență – ci rezultatul unei legături profunde între sistemul digestiv și cel nervos. Intestinul nu este doar un „tub” care digeră mâncarea. Este un organ inteligent, populat de peste 100 de milioane de neuroni și trilioane de bacterii care influențează direct cum gândești, cum simți și cum reacționezi la stres. În medicina modernă, această conexiune se numește axa intestin-creier – o rețea bidirecțională prin care intestinul și creierul comunică în permanență. Emoțiile tale pot modifica microbiomul și digestia, iar starea intestinului tău poate declanșa anxietate, depresie sau iritabilitate. De aceea, sănătatea mintală începe, adesea, în intestin. Dacă te confrunți frecvent cu ceață mentală, stări de neliniște, oboseală psihică sau dezechilibre emoționale – și în același timp ai probleme digestive – e timpul să privești lucrurile mai profund. În acest articol, vei înțelege de ce echilibrul digestiv este esențial pentru echilibrul emoțional și ce poți face concret pentru a susține ambele sisteme în mod natural. Intestinul – al doilea creier al corpului Poate părea o metaforă poetică, dar „al doilea creier” este o expresie cât se poate de științifică atunci când vorbim despre intestin. Sistemul digestiv conține peste 100 de milioane de neuroni – mai mulți decât măduva spinării – formând ceea ce se numește sistemul nervos enteric. Acesta nu doar că controlează digestia, dar comunică în mod constant cu creierul tău prin intermediul nervului vag și al substanțelor chimice numite neurotransmițători. Printre acești neurotransmițători se află și serotonina, supranumită hormonul fericirii. Aproximativ 90% din serotonina totală a corpului este produsă în intestin, nu în creier. Asta înseamnă că starea ta emoțională este influențată semnificativ de sănătatea florei intestinale. Când microbiomul este echilibrat, produce substanțe care susțin calmul, concentrarea și optimismul. Când este dezechilibrat – din cauza alimentației, antibioticelor, stresului sau inflamației – poate contribui la anxietate, depresie și iritabilitate. Dar legătura nu este doar chimică. Este și imunologică. În intestin se află peste 70% din celulele imunitare ale corpului. Aceste celule reglează inflamația, iar inflamația sistemică este unul dintre principalii factori implicați în tulburările de dispoziție. Mai simplu spus: un intestin inflamat sau „leaky gut” trimite semnale inflamatorii către creier, afectând funcționarea normală a sistemului nervos central. Studiile recente confirmă că pacienții cu depresie au, adesea, un microbiom alterat – cu diversitate scăzută, cu bacterii „rele” dominante și cu producție insuficientă de acizi grași antiinflamatori (precum butiratul). Când acest echilibru este restabilit – prin alimentație, probiotice, prebiotice și reducerea stresului – apar și schimbări la nivel emoțional. De aceea, medicina integrativă privește intestinul ca pe un centru decizional, nu doar ca pe un organ pasiv. Într-un sens profund, starea ta de bine începe în intestin. Emoțiile nu sunt separate de digestie, ci influențate de ea în fiecare clipă. De aceea, nu poți trata mintea fără să tratezi corpul – și invers. Ce este axa intestin-creier și cum funcționează Axa intestin-creier este o rețea bidirecțională de comunicare între tractul digestiv și sistemul nervos central. Această legătură funcționează permanent – prin semnale hormonale, imune și neurologice – și influențează profund starea ta de bine, dispoziția, nivelul de energie și chiar capacitatea de a face față stresului. Unul dintre canalele principale de comunicare este nervul vag, un nerv cranian care transportă informații din intestin către creier și invers. El trimite semnale despre ceea ce se întâmplă în tractul digestiv: ce ai mâncat, dacă există inflamație, dacă ești în siguranță sau în pericol. Dacă intestinul e dezechilibrat, aceste mesaje pot declanșa reacții de alarmă în creier – cum ar fi anxietate, oboseală sau lipsa de motivație. Al doilea canal important este microbiomul – comunitatea de bacterii benefice care trăiește în intestinul tău. Aceste bacterii produc neurotransmițători (serotonină, dopamină, GABA), vitamine (precum B12 sau K2) și alți compuși esențiali pentru sănătatea mentală. Când microbiomul este divers și echilibrat, creierul primește semnale de calm, claritate și siguranță. Dar când flora intestinală este afectată – din cauza antibioticelor, stresului, alimentației ultraprocesate sau lipsei de fibre – bacteriile „rele” proliferează, iar cele „bune” scad. Rezultatul este o comunicare distorsionată pe axa intestin-creier. De asemenea, sistemul imunitar joacă un rol-cheie. Aproximativ 70-80% din celulele imunitare se află în jurul intestinului. Aceste celule intervin atunci când există infecții sau inflamații locale. Dar dacă bariera intestinală devine permeabilă („leaky gut”), toxinele și resturile alimentare pătrund în sânge și declanșează inflamație sistemică. Această inflamație ajunge până în creier, unde poate afecta dispoziția, memoria și capacitatea de concentrare. Prin urmare, axa intestin-creier este un sistem de reglare fină. Când funcționează armonios, te simți echilibrat, calm, concentrat. Când apar dezechilibre în intestin, creierul o resimte imediat. Iar stările de confuzie mentală, iritabilitate sau anxietate ușoară pot fi, de fapt, un semnal că ceva nu e în regulă… în burtă. Cum afectează digestia starea ta psihică zi de zi Poate nu ai mâncat chiar „curat” azi. Ai dat iama în ceva dulce, sau poate ai sărit o masă. Ai băut cafeaua pe stomacul gol. Te-ai stresat toată ziua. Rezultatul? Nu doar balonare sau oboseală, ci și o stare de neliniște, iritabilitate, lipsă de concentrare. Toate acestea au legătură cu digestia. Sistemul digestiv influențează zilnic felul în care te simți pentru că el reglează energia, inflamația, producția de neurotransmițători și sănătatea hormonală. Când digestia e lentă sau blocată, apar fermentații în exces, toxine care ajung în sânge, inflamație sistemică și deficite de nutrienți. Iar corpul tău simte toate astea sub forma unei dispoziții schimbătoare, a unui tonus scăzut și a unei capacități reduse de adaptare la stres. Un intestin „sănătos” produce compuși care hrănesc creierul și reglează starea de spirit. De exemplu, acizii grași cu lanț scurt (precum butiratul) au rol antiinflamator, protejează bariera hemato-encefalică și reduc riscul de depresie. Dar ca să-i produci, ai nevoie de fibre naturale și bacterii benefice. Dacă alimentația ta este bazată pe produse ultraprocesate, fără fibre, flora ta intestinală va suferi – și o
Colon Iritabil – Cum să Reduci Simptomele și să Îți Recapeți Confortul Digestiv
Cauzele și Factorii Declanșatori ai Sindromului de Colon Iritabil Alimentația și impactul asupra colonului Sindromul de colon iritabil este o afecțiune în care alimentația joacă un rol major în apariția și gestionarea simptomelor. Sensibilitatea digestivă la anumite alimente poate provoca balonare, dureri abdominale, diaree sau constipație, iar ajustarea dietei este esențială pentru a reduce disconfortul. O dietă neechilibrată, bogată în alimente ultraprocesate, zahăr rafinat și grăsimi nesănătoase, poate agrava simptomele colonului iritabil. Aceste tipuri de alimente favorizează inflamația intestinală, perturbă microbiomul și cresc sensibilitatea peretelui intestinal. În schimb, o dietă bazată pe alimente integrale, fibre solubile și proteine ușor digerabile poate contribui la calmarea simptomelor și la îmbunătățirea digestiei. Consumul de fibre este esențial, dar trebuie ajustat în funcție de tipul predominant al simptomelor. Fibrele solubile, care se găsesc în ovăz, semințe de chia și legume gătite, sunt benefice pentru reglarea tranzitului intestinal. În schimb, fibrele insolubile, prezente în tărâțe de grâu și unele legume crude, pot agrava simptomele, mai ales în cazul episoadelor frecvente de diaree. Este important și modul în care sunt consumate alimentele. Mesele neregulate, porțiile mari sau consumul rapid al mâncării pot suprasolicita sistemul digestiv, ceea ce favorizează apariția disconfortului abdominal. Mesele mici și regulate, cu alimente ușor digerabile, ajută la menținerea unui tranzit intestinal echilibrat. Pe lângă alimentație, este esențială și hidratarea. Apa ajută la menținerea unui tract digestiv sănătos și previne constipația, însă băuturile carbogazoase, cafeaua în exces și alcoolul pot irita intestinul și trebuie evitate. Monitorizarea alimentelor consumate și identificarea celor care provoacă reacții neplăcute este un pas important în gestionarea colonului iritabil. Alimente care pot declanșa simptomele colonului iritabil Colonul iritabil este o afecțiune sensibilă la dietă, iar anumite alimente pot agrava simptomele, declanșând balonare, crampe abdominale, diaree sau constipație. Este important să identifici și să eviți acele alimente care îți provoacă disconfort, deoarece fiecare organism reacționează diferit la anumite produse. Unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori este consumul de alimente bogate în FODMAP-uri – carbohidrați fermentabili care pot provoca fermentație intestinală excesivă. Printre acestea se numără ceapa, usturoiul, varza, broccoli, conopida, fasolea, lintea și unele fructe precum merele, perele, prunele și cireșele. Aceste alimente pot duce la formarea de gaze în exces și la disconfort digestiv accentuat. Produsele lactate sunt un alt declanșator comun. Mulți pacienți cu colon iritabil au dificultăți în digestia lactozei, ceea ce poate cauza balonare și crampe abdominale. Înlocuirea laptelui și a brânzeturilor cu alternative fără lactoză sau pe bază de plante poate reduce simptomele. Alimentele bogate în grăsimi, în special cele prăjite și procesate, sunt greu de digerat și pot irita colonul. Fast-food-ul, produsele de patiserie, chipsurile și carnea grasă pot agrava problemele digestive. De asemenea, băuturile carbogazoase, cafeaua și alcoolul pot stimula excesiv intestinul, provocând diaree sau crampe. În cazul colonului iritabil, fibrele trebuie consumate cu atenție. Deși sunt esențiale pentru digestie, unele tipuri de fibre insolubile, prezente în tărâțe, cereale integrale și coaja fructelor, pot irita colonul și agrava simptomele. Pe de altă parte, fibrele solubile, din ovăz, cartofi dulci și banane, sunt mai ușor de digerat și pot ajuta la reglarea tranzitului intestinal. Un jurnal alimentar te poate ajuta să identifici alimentele care îți provoacă simptomele și să creezi o dietă adaptată nevoilor tale. Eliminarea treptată a alimentelor problematice și reintroducerea lor sub supraveghere te poate ajuta să înțelegi mai bine ce alimente sunt potrivite pentru tine. Stresul și efectele sale asupra sistemului digestiv Stresul joacă un rol major în funcționarea sistemului digestiv, având un impact direct asupra colonului iritabil. Creierul și intestinul sunt strâns conectate prin axa intestin-creier, iar orice dezechilibru emoțional poate influența sănătatea digestivă. Persoanele care suferă de colon iritabil observă adesea că simptomele lor se agravează în perioadele de stres intens, anxietate sau oboseală cronică. Atunci când corpul este supus stresului, sistemul nervos autonom activează răspunsul „luptă sau fugi”, redirecționând resursele corpului de la digestie către organele implicate în reacția de supraviețuire. Acest proces poate încetini sau accelera tranzitul intestinal, provocând fie constipație, fie diaree. În plus, stresul poate crește sensibilitatea intestinului, făcând ca senzațiile normale de digestie să fie percepute ca dureroase. Hormonii stresului, precum cortizolul și adrenalina, pot afecta echilibrul bacteriilor din intestin, favorizând dezvoltarea unor specii dăunătoare care pot accentua simptomele colonului iritabil. De asemenea, stresul poate duce la o alimentație haotică, consum excesiv de alimente nesănătoase sau mese sărite, ceea ce perturbă și mai mult echilibrul digestiv. Pentru a gestiona impactul stresului asupra colonului iritabil, tehnicile de relaxare pot fi de mare ajutor. Meditația, yoga, respirația profundă și exercițiile fizice regulate contribuie la reducerea tensiunii și la îmbunătățirea funcționării intestinului. De asemenea, un program de somn echilibrat și evitarea suprasolicitării pot ajuta la menținerea unei stări de bine generale, prevenind episoadele de iritație intestinală. Înțelegerea legăturii dintre minte și intestin este esențială pentru controlul simptomelor colonului iritabil. Adoptarea unui stil de viață echilibrat, cu pauze regulate, activități recreative și tehnici de gestionare a stresului, poate face o diferență semnificativă în menținerea sănătății digestive. Dezechilibrul microbiomului intestinal și consecințele sale Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în sănătatea digestivă, influențând direct funcționarea colonului. Acesta este format din miliarde de bacterii benefice și microorganisme care contribuie la procesarea alimentelor, absorbția nutrienților și protejarea sistemului imunitar. Atunci când echilibrul acestor bacterii este perturbat, apar simptome precum balonare, disconfort abdominal, diaree sau constipație, specifice colonului iritabil. Factorii care pot afecta microbiomul intestinal includ dieta dezechilibrată, stresul, utilizarea frecventă a antibioticelor și expunerea la toxine din mediul înconjurător. Consumul excesiv de alimente procesate, zahăr rafinat și grăsimi nesănătoase poate favoriza dezvoltarea bacteriilor dăunătoare, afectând digestia și provocând inflamații intestinale. Un microbiom sănătos ajută la descompunerea fibrelor și la producerea unor compuși benefici, precum acizii grași cu lanț scurt, care protejează mucoasa intestinală. În cazul unui dezechilibru, digestia devine dificilă, iar intestinul devine mai sensibil la anumiți stimuli alimentari, ceea ce poate duce la crampe și dureri abdominale frecvente. Restabilirea echilibrului microbiomului poate fi realizată printr-o alimentație adecvată, bogată în prebiotice și probiotice. Prebioticele, găsite în alimente precum usturoiul, ceapa, sparanghelul și
Evaluarea Bioelectromagnetică Inițială – sau cu câte rezultate ne întoarcem acasă după prima vizită la Transilvania Healing Centre
În cadrul primei vizite la clinică, medicul nostru efectuează o diagnosticare bioelectromagnetică manuală a întregului corp, adică o evaluare complexă a situației generale a organismului. Prin intermediul ei putem afla informații despre infecții și disfuncții, pot fi depistate structurile străine, precum bacteriile, virusurile, paraziții sau noxele din mediu; pot fi obținute informații cu privire la stări deficitare, procese patologice, distribuția hormonilor, reacția sistemului nervos vegetativ, modurile de funcționare a sistemului imunitar, fluxul de energie,Evaluarea posibile deficite, reacții la vaccinuri, stări imunologice și multe altele. Se mai pot obține și date care permit evaluarea severității afecțiunii și indică gradul său de cronicizare și multe altele. În cadrul evaluării manuale a întregului corp prin această procedură bioelectromagnetică, se examinează detaliat diferite rubrici. Atunci când se efectuează analiza, se deschide pe rând fiecare rubrică și se testează pe pacient, una câte una, toate substanțele din respectivele rubrici. Rezultă astfel, în medie, circa 800 de măsurători separate. Pentru o mai bună înțelegere a rezultatelor acestor măsurători, enumerăm câteva dintre analizele echivalente evaluării bioelectromagnetice inițiale. Analize echivalente testării bioelectromagnetice inițiale: 1. Serologie Hemoleucogramă; Probe hepatice (alanin aminotransferaza, aspartat aminotransferază, FA, markeri virali); Imunologie: alergii, intoleranțe alimentare (lactoză, gluten, etc.), boli autoimune; Electroliți; Minerale (Ca, B12, Mg), vitamine (D3, B6); Probe inflamatorii: stres oxidativ si nitrosactiv; Identificare toxine: pesticide, chimicale, metale grele; Identificare infecții intra si extracelulare: bacterii, virusuri, paraziți, fungi; Tiroidă (TSH, T3, T4, anti TSHR); Uree, Creatinină; Colesterol, Trigliceride. 2. Imagistică Endoscopie digestivă (superioară, inferioară); Helicobacter pilory; Osteodensiometrie; Ecografie cardiacă + abdominală (ex: biogramă histopatologică). 3. Coproparazitologic – Identificare paraziți; 4. Evaluare microbiom 5. Detectare intestin permeabil 6. Identificarea organelor/sistemelor care sunt supuse unui stres cronic (ex. tip inflamator/ toxic) Consult reumatologic, endocrinologic,cardiologic, imunologic, nefrologic; Exudat faringian; Panel alergeni alimentari lg E specific (36 alergeni). Imediat după evaluarea inițială, trecem la următorul pas și anume evaluarea automată – Global Diagnostic. Aceasta se face înainte de prima Terapie Vitalfeld și oferă informații cu privire la anumite stări patologice de la nivel tisular, acumulări de toxine, blocaje în fluxul energetic, infecții, focare de infecție, precum și informații privind capacitatea de reglare a structurilor corporale, abilitățile de detoxifiere și starea energetică a sistemelor luate în mod separat, respectiv a organismului privit ca un întreg. Pentru o evaluare automată Global Dignostic, efectuată cu ajutorul echipamentului medical, sunt suficiente 8 minute. Această evaluare automată este însă urmată de obicei de o ședință de terapie bioelectromagnetică „Vitalfeld”. De regulă, o evaluare completă a întregului corp este necesară numai atunci când se începe terapia, putând fi însă recomandată și după o perioadă mai îndelungată sau ca măsură de prevenție, la intervale mari de timp. În centrul nostru medical combinăm testările bioelectromagnetice manuale cu cele automate, astfel analizam în mod specific situația individuală a fiecărei persoane examinate. Practic, nu există niciun fel de limitări pentru acest tip de testare. Copiii foarte mici, femeile însărcinate, persoanele cu dizabilități fizice și purtătorii de stimulator cardiac sunt testați mai curând manual. Pentru toți ceilalți pacienți se apelează, în general, la ambele metode de testare. În cadrul testării ințiale bioelectromagnetice, pacienții sunt rugați să-și aducă medicamentele pe care le iau în cazul în care urmează deja un tratament. Consult reumatologic, endocrinologic,cardiologic, imunologic, nefrologic; Exudat faringian; Panel alergeni alimentari lg E specific (36 alergeni). Imediat după evaluarea inițială, trecem la următorul pas și anume evaluarea automată – Global Diagnostic. Aceasta se face înainte de prima Terapie Vitalfeld și oferă informații cu privire la anumite stări patologice de la nivel tisular, acumulări de toxine, blocaje în fluxul energetic, infecții, focare de infecție, precum și informații privind capacitatea de reglare a structurilor corporale, abilitățile de detoxifiere și starea energetică a sistemelor luate în mod separat, respectiv a organismului privit ca un întreg. Pentru o evaluare automată Global Dignostic, efectuată cu ajutorul echipamentului medical, sunt suficiente 8 minute. Această evaluare automată este însă urmată de obicei de o ședință de terapie bioelectromagnetică „Vitalfeld”. De regulă, o evaluare completă a întregului corp este necesară numai atunci când se începe terapia, putând fi însă recomandată și după o perioadă mai îndelungată sau ca măsură de prevenție, la intervale mari de timp. În centrul nostru medical combinăm testările bioelectromagnetice manuale cu cele automate, astfel analizam în mod specific situația individuală a fiecărei persoane examinate. Practic, nu există niciun fel de limitări pentru acest tip de testare. Copiii foarte mici, femeile însărcinate, persoanele cu dizabilități fizice și purtătorii de stimulator cardiac sunt testați mai curând manual. Pentru toți ceilalți pacienți se apelează, în general, la ambele metode de testare. În cadrul testării ințiale bioelectromagnetice, pacienții sunt rugați să-și aducă medicamentele pe care le iau în cazul în care urmează deja un tratament. Evaluarea
Microbiomul – un factor important pentru prevenirea și tratarea cancerului
[vc_row][vc_column][vc_video link=”https://youtu.be/nsNja5cxfg0″][vc_column_text] Zeci de afecțiuni au fost identificate în urma Microbiomul influenței microbilor intestinali, incluzând obezitatea, depresia, sindromul de oboseală cronică, Parkinson, alergii și cancer Cercetări recente arată că microbii intestinali controlează răspunsurile imune antitumorale din ficat și că antibioticele pot modifica compoziția celulelor imune din ficat, declanșând creșterea tumorii Anumite bacterii intestinale promovează inflamația, care este un factor de bază în practic toate cazurile de cancer. De asemenea, s-a constatat că anumite tipuri de cancer au bazele infecțioase. Vizarea microbiomului intestinal ar putea fi un adevărat factor în lupta împotriva cancerului, deoarece prezența anumitor bacterii intestinale pare să stimuleze răspunsul pacientului la medicamentele anticanceroase. La Transilvania Healing Centre cunoaștem importanța microbiomului și implicit legătura acestuia cu sistemul imun. Mai mult, acordăm cea mai mare atenție asupra stării microbiomului în timpul evaluării biofizice, pentru a vedea care sunt primii pași spre vindecare. Terapiile sunt si ele axate în special pe susținerea sistemului imun și întărirea acestuia. Cum influențează microbiomul tău riscul de cancer Studiile anterioare au arătat că anumite bacterii intestinale pot calma inflamația, ceea ce este un factor de bază în practic toate cazurile de cancer, în timp ce altele o promovează. După cum s-a menționat într-un articol recent, 6 bacterii au fost asociate cu inițierea și progresia cancerului. Unii dintre acești microbi activează răspunsurile inflamatorii și perturbă straturile de mucus care protejează corpul de invadatorii externi, creând un mediu care susține creșterea tumorii. De asemenea, s-a constatat că anumite tipuri de cancer au bazele infecțioase. De exemplu, Heliobacter pylori (H. pylori) a fost legat de cancerul gastric. Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului definește de fapt acest microb ca fiind cancerigen . Interesant este faptul că Helicobacter pylori a fost legat și de un risc redus de adenocarcinom esofagian, demonstrând complexitatea implicată și efectele specifice pentru organe pe care le pot avea microbii. În mod similar, s-a demonstrat că virusul hepatitei C joacă un rol în carcinomul hepatocelular, infecția cu Salmonella enterica cronică a fost legată de cancerul de vezică biliară, iar în tumorile tractului respirator au fost identificate gripa Haemophilus și Candida albicans. De asemenea, s-a constatat că microbii de gut influențează eficacitatea tratamentului cancerului. Imunoterapia eșuează atunci când anumite microbi sunt absenți Cercetătorii au explorat, de asemenea, influența bacteriilor intestinale asupra pacienților cu cancer – terapiile pentru imunoterapie care funcționează prin declanșarea sistemului imunitar pentru atacarea celulelor canceroase. Cu toate acestea, acest tratament are o rată de succes destul de mică. Doar 20 – 40% dintre pacienți răspund la tratament, iar cercetătorii au început să suspecteze că microbiomul intestinal ar putea fi cheia succesului sau a eșecului. După cum v-ați putea aștepta, s-a constatat că tratamentul cu antibiotice agravează răspunsul la imunoterapie, probabil deoarece antibioticele omoară fără discriminare toate bacteriile intestinale, eliminând astfel din corpul dvs și ajutoarele imune cu adevărat importante. Chiar și terapiile pentru cancer care nu se bazează pe activarea răspunsului imun, de obicei nu reușesc decât dacă aveți microbi intestinali adecvați. Tractul intestinal- al doilea creier Traiectul dvs gastrointestinal – pe lângă faptul că adăpostește o mare parte a ceea ce reprezintă sistemul imunitar – a fost asemănat și cu cel de-al doilea creier. Aveți două sisteme nervoase: sistemul nervos central, compus din creier și măduva spinării sistemul nervos enteric, care este sistemul nervos intrinsec al tractului gastrointestinal. Ambele sunt create din țesut identic în timpul dezvoltării fetale. O parte se transformă în sistemul nervos central, în timp ce cealaltă parte se dezvoltă în sistemul nervos enteric. Aceste două sisteme sunt conectate prin nervul vag, cel de-al zecelea nerv cranial care curge până la abdomen. Așadar, nervul vag este principalul traseu pe care bacteriile intestinale îl utilizează pentru a transmite informații creierului tău. Cercetările confirmă că microbiomul intestinal poate avea o influență imensă asupra sănătății și stării tale psihologice, totodată implică disfuncții mai grave ale sănătății mintale. Legătura dintre sănătatea mintală și sănătatea intestinului este foarte puternică. Conform unui articol publicat în ediția din iunie 2013 a Psihiatriei biologice, 12 autori sugerează că probleme grave de sănătate mintală cronică, inclusiv tulburări de stres posttraumatic, ar putea fi eliminate prin utilizarea anumitor probiotice. În cadrul clinicii noastre, specialistul vă face un plan personalizat în urma evaluării biofizice. În urma acestuia, veți ști exact în ce măsură vă este afectat microbiomul și implicit sistemul imun, ce alimente sa evitați sau pe care să le consumați (sunt alimente care susțin microbiomul și funcționarea acestuia), un plan medicamentos după caz și o serie de terapii biofizice care vor elimina agenții patogeni nocivi și vor susține bacteriile bune să se dezvolte corespunzător. [/vc_column_text][/vc_column][/vc_row] Microbiomul
MICROBIOMUL
Microbii reprezintă cea mai extinsă formă de viață de pe planetă. În corpul fiecărui individ există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, iar numărul genelor microbiene îl depășește de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste vietăți microscopice creează un ecosistem, sub numele de „microbiom”, iar simbioza acestora cu celulele umane dă naștere unui „super-organism”. Termenul de „microbiom” a fost elaborat de Joshua Lederberg (expert în biologie moleculară), pentru a desemna totalitatea microbilor și a tot ceea ce ține de ei, inclusiv interacțiunea lor. În 1958, Lederberg a obținut cea mai importantă distincție în domeniul medicinei la doar 33 de ani, în cadrul Premiului Nobel. Bacterii încă din prima zi de viață Bacteriile ce formează microbiomul colonizează tractul nostru digestiv încă din primele 24 de ore de la naștere și se stabilizează în jurul vârstei de doi ani. Are o importanță majoră toată viața, precum un organ. Microbiomul variază de la naștere: oamenii de știință au descoperit o diferență majoră între bebelușii născuți natural și cei prin cezariană: Cei născuți în mod natural, sunt acoperiți cu microbii existenți în canalul nașterii; Cei ce vin pe lume prin operație cezariană sunt acoperiți de microbii care există în mod normal pe pielea adulților. Specialiștii estimează că, dintre miile de miliarde de microbi ce trăiesc în corpul nostru, cei mai mulți dintre ei trăiesc în intestine, iar distrugerea lor poate avea consecințe grave precum obezitatea sau dezvoltarea de afecțiuni ale colonului. Relația noastră cu bacteriile care trăiesc în noi este una simbiotică: în schimbul hranei, ele ne ajută să digerăm alimentele, să producem vitaminele de care avem nevoie și să ne întărim sistemul imunitar. Pentru a trăi în bună înțelegere cu microbiomul nostru, sistemul imunitar trebuie să tolereze mii de specii de bacterii inofensive. De ce? Acest tip de bacterii joacă un rol important în lupta împotriva agenților patogeni – bacteriile „rele”. Astfel, cunoscând microbii care trăiesc în corpul nostru, oamenii de știință speră să poată oferi tuturor o viață mai bună prin diete personalizate, diagnosticarea mai rapidă a afecțiunilor și tratamentul personalizat al acestora. De ce sunt esențiali microbii din noi Numeroase cercetări realizate în ultimii ani au arătat că dereglarea microbiomului poate avea repercusiuni asupra sănătății umane, printre acestea numărându-se alergiile, eczemele, astmul și obezitatea. În ultimele decenii, s-a observat că în zonele puternic industrializate ale planetei numărul pacienților cu alergii a crescut într-un ritm alert. După timp îndelungat de studiu, cercetătorii au ajuns la concluzia că „obsesia curățeniei” este principala cauză. Adică, creșterea masivă a bolilor alergice în societățile industriale este legată de dispariția microorganismelor care populează corpul uman. Conform unui studiu realizat de specialiști în microbiologie și imunologie din cadrul Stanford School of Medicine, persoanele care au în organism bacteria Helicobacter pylori prezintă un risc mai mic de a suferi de astm, rinită alergică sau alergii ale pielii, în comparație cu celelalte. Doi cercetători americani din Washington, au efectuat câteva experimente pe șoareci care au avut rezultate interesante. Au descoperit că șoarecii de laborator predispuși genetic spre obezitate au în flora intestinală bacterii care absorb mai multe nutrimente din hrană decât ceilalți șoareci din cușcă. Același lucru a fost observat în cazul oamenilor. Cei doi cercetători au monitorizat 12 voluntari obezi timp de un an, perioadă în care aceștia au urmat o cură de slăbire. Pe măsură ce voluntarii au slăbit, structura bacteriană din intestinele acestora s-a modificat. Așadar, putem spune că omul se aseamănă cu ecosistemul unei păduri. El depinde practic de prezența a numeroase creaturi care, prin diversitatea lor, mențin un echilibru al întregului sistem. Cele 3 enterotipuri ale oamenilor Recent, un proiect european a descoperit faptul că oamenii se deosebesc nu doar prin aspectul fizic, sau rezistența sistemului imunitar, dar și prin bacteriile ce trăiesc prin ei. Oamenii de știință au descoperit că există 3 tipuri de populații microbiene, fiecare om aparținând unuia dintre acestea. Enterotipurile nu au legătură cu vârsta, sexul, naționalitatea sau dieta persoanelor. Cele 3 enterotipuri au primit numele grupului microbian dominant: Bacteroides, Prevotella și Ruminococcus. Microbii de tip Bacteroides sunt mai eficienți în descompunerea carbohidraților, iar cei încadrați aici sunt predispuși problemelor de greutate. Bacteriile de tip Prevotella descompun mucusul din intestin, iar Ruminococcus facilitează absorbția zahărului, ceea ce poate favoriza creșterea în greutate. ”Persoanele ce aparțin enterotipului Bacteroides au un mediu intestinal mai bun la sintetizarea vitaminelor B2, B5, C și H, iar cei ce aparțin enterotipului Prevotella prezintă mai multe bacterii eficiente în sintetizarea vitaminei B1 și a acidului folic.”, spun studiile. O altă cercetare efectuată de Oluf Pedersen, specialist în genetică moleculară la Centrul de Diabet Steno din Gentofte, Danemarca, a arătat că persoanele obeze sau cele care sufereau de afecțiuni metabolice aparțineau de obicei enterotipului Bacteroides. În 90% din cazuri se poate deduce dacă o persoană este obeză sau nu, analizând doar microbiomul acesteia. Analiza microbiomului permite medicilor să estimeze dacă un pacient urmează să sufere de diabet, înmulțirea microbilor din grupul Bacteroides fiind un reper extraordinar. Descoperirea enterotipurilor – un pas în plus spre medicina personalizată Oamenii de știință cred că descoperirea enterotipurilor va duce la transformarea medicinei, așa cum s-a întâmplat în cazul grupelor sanguine. Ei presupun faptul că enterotipurile vor juca un rol important și în descoperirea unor tratamente alternative la antibiotice, mai ales pentru bacteriile care au devenit rezistente. Astfel, în loc să încerce să elimine toate bacteriile din intestin, inclusiv pe cele nocive, doctorii vor putea să ajute bacteriile utile, pentru a restabili echilibrul. Cu timpul, enterotipurile vor facilita dezvoltarea medicinei personalizate, în care fiecare pacient va beneficia de un tratament conceput în funcție de nevoile proprii, identificate pe baza microbiomului său. Cercetările asupra microbiomului se află încă într-o fază incipientă, însă doctorii speră să obțină o mai bună înțelegere a acestuia, ca să îl transforme într-un aliat împotriva bolii. Așadar, bacteriile care trăiesc în noi vor juca un rol esențial în asigurarea sănătății noastre, pe măsură ce oamenii de știință vor ajunge să le înțeleagă mai bine.