Importanța imunității în combaterea bolii Lyme
Imunitatea îți influențează sănătatea în lupta cu boala Lyme Boala Lyme poate părea complexă și înfricoșătoare, având capacitatea de a afecta diverse organe și sisteme ale corpului cu impact semnificativ asupra calității vieții. Ca experți în lumea sănătății și bunăstării, am ajuns să înțelegem profund boala Lyme și metodele eficiente de a o trata și preveni. Ne propunem să vă oferim o înțelegere mai profundă a importanței imunității în combaterea acestei boli. Cauză și Simptome Boala Lyme, cauzată de bacteriile Borrelia burgdorferi, se transmite prin înțepături de căpușe. Simptomele pot varia de la erupții cutanate la oboseală, febră, dureri musculare și de cap. Însă, nu ești singur(ă) în lupta cu această afecțiune. Și noi suntem aici pentru tine. Imunitatea Imunitatea are un rol esențial în lupta împotriva bolii Lyme. Nu este vorba doar de protecție împotriva acestei afecțiuni, ci și despre recuperarea rapidă în cazul unei infecții existente. Pentru a ne întări imunitatea, există numeroase metode, iar din experiența noastră, unul dintre cele mai eficiente instrumente este terapia prin frecvențe. Terapia prin frecvențe Terapia prin frecvențe se bazează pe aplicarea unor unde electromagnetice de frecvențe precise care pot ataca și elimina bacteriile responsabile pentru boala Lyme. În acest sens, medicina integrativă oferă o abordare completă în combaterea acestei boli. Medicina integrativă Medicina integrativă cuprinde terapia prin frecvențe, utilizarea suplimentelor alimentare naturale, o nutriție adecvată, exercițiile fizice, gestionarea stresului și alte terapii complementare. Înțelegem că fiecare persoană este unică și are nevoi individuale în lupta cu boala Lyme. Ne implicăm pentru sănătatea ta Suntem aici pentru a te ajuta. Prin abordarea integrativă și metodele inovatoare pe care le-am încercat, credem cu tărie că putem elimina bacteriile Borrelia burgdorferi și alte microorganisme asociate cu boala Lyme. Nu ești singur(ă) Dacă te confrunți cu probleme similare, știm că poate părea dificil, dar suntem aici pentru tine. Dacă dorești să afli mai multe despre cum poți depăși problemele asociate cu boala Lyme și cum să îți întărești imunitatea, te rugăm să iei legătura cu noi. Suntem gata să îți oferim informații suplimentare și să răspundem întrebărilor tale. Spor la sănătate, Sorin Gadola
Sistemul Gastro-Intestinal: anatomie, functii si cum sa il mentinem sanatos
Sistemul gastro-intestinal mai este cunoscut și sub denumirea de sistemul digestiv. Este responsabil pentru procesarea și absorbția nutrienților din alimente și eliminarea toxinelor din corp dar și pentru susținerea și întărirea sistemului imunitar. În cele ce urmează, vom discuta despre anatomia și funcțiile sistemului gastro-intestinal, despre cum diagnosticăm afecțiuni ale sistemului gastro-intestinal la clinita Transilvania Healing Centre, precum și despre tratamentul aferent. CUPRINS Anatomia sistemului gastro-intestinal Funcțiile sistemului gasto-intestinal Cum să menții sistemul gastro-intestinal sănătos? Transilvania Healing Centre în diagnosticarea problemelor gastro-intestinale Tratament pentru afecțiunile sistemului gastro-intestinal Concluzie Anatomia Sistemului Gastro-Intestinal Sistemul gastro-intestinal este alcătuit din organe și structuri care sunt responsabile pentru digestie și absorbția alimentelor ingerate precum și pentru evacuarea reziduurilor neasimilabile. Astfel, sistemul digestiv este compus din: gură, epiglotă, faringe, esofag, stomac, intestinul subțire și intestinul gros. Gura Gura are rolul principal de început al sistemului digestiv. Este locul prin care alimentele intră în corp și locul unde digestia este demarată. În gură, alimentele sunt zdrobite de dinți și amestecate cu saliva, formând bolul alimentar. Epiglota Rolul acesteia este de a preveni intrarea mâncării mestecate și a salivei în trahee. Faringele Este canalul de legătură dintre cavitatea bucală și esofag. Esofagul Esofagul este un tub muscular lung care transportă alimentele din gură (bolul alimentar) către stomac prin intermediul mișcărilor musculare. Stomacul Stomacul este un organ cavitar, care primește mâncarea de la esofag, după ce a fost mestecată și îghițită prin gură. Are rolul de a amesteca alimentele cu sucul gastric pentru a le descompune și a le transforma într-o pastă numită chim gastric. Această pastă este stocată, până cand devine pregătită să fie trimisă în intestinul subțire pentru a fi procesată mai departe. Intestinul Subțire Intestinul subțire este un tub lung și îngust, care începe din stomac și se termină la nivelul intestinului gros. Este segmental cel mai lung al tractului digestive, măsurând un diamentru de 2,5cm și o lungime de până la 6 m. În intestinul subțire, alimentele sunt descompuse și absorbite în organism. Intestinul Gros/colon Intestinul gros este un organ lat și gros și este ultimul segment al tubului digestiv. Aici, se termină procesul digestiv prin absorbția nutrienților rămași neabsorbiți în intestinul subțire, iar resturile sunt transformate în materii fecale și eliminate. Funcțiile sistemului gastro-intestinal Sistemul gastro-intestinal are o mulțime de funcții, însă printre cele mai importante se numără: Digestia Digestia este procesul prin care alimentele sunt descompuse în componente mai mici și absorbabile de către organism. Digestia începe în gură și continuă în stomac și intestinul subțire. Absorbția Nutrienților După ce alimentele sunt digerate, nutrienții sunt absorbți în organism prin pereții intestinului subțire. Eliminarea Deșeurilor Sistemul gastro-intestinal elimină deșeurile și toxinele din corp prin fecale. Imunitatea Sistemul gastro-intestinal are, de asemenea, un rol important în imunitatea corpului, oferind o barieră fizică și o protecție imunologică împotriva microorganismelor patogene. Cum să menținem sistemul gastro-intestinal sănătos? Intestinul este extreme de important, deoarece este locul din care pornesc majoritatea afecțiunilor, dacă acesta este neglijat. Astfel, pentru a menține sistemul gastro-intestinal sănătos, este important să fie adoptate obiceiuri sănătoase pentru un stil de viață sănătos sanatos. Câteva sfaturi pentru a avea grijă de sistemul gastro-intestinal, sunt: Dietă sănătoasă și echilibrată O dietă sănătoasă și echilibrată ajută la menținerea sănătății sistemului gastro-intestinal. Aceasta ar trebui să includă alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele și legumele, precum și proteine și grăsimi sănătoase, cum ar fi cele găsite în nuci, semințe și pește. De evitat alimentele procesate și fast-Food-ul Alimentele procesate și fast-food-ul sunt bogate în grăsimi, sare și zahăr și au un conținut scăzut de fibre. Acestea duc la probleme gastro-intestinale, cum ar fi refluxul gastroesofagian și constipația. Consumul suficient de apă Hidratarea organismului prin cosumul de apă, de preferat de izvor, este importantă pentru menținerea sănătății sistemului gastro-intestinal. Mișcare zilnică (cel puțin 30 minute/zi) Exercițiile fizice regulate ajută la menținerea sănătății sistemului gastro-intestinal. Acestea nu doar că ajută la menținerea sănătății sistemului gastro-intestinal, dar ajută și la prevenirea constipației și a altor probleme digestive. Evită consumul de alcool și tutun Alcoolul și tutunul au efecte negative asupra sistemului gastro-intestinal. Redu nivelul de stres Stresul afectează negativ sistemul gastro-intestinal și chiar întregul organism. Recomandăm o gestionare mai eficientă a stresului și a reducerii nivelului acestuia. Transilvania Healing Centre în diagnosticarea problemelor gastro-intestinale La Transilvania Healing Centre, prin intermediu evaluării bioelectromagnetice, putem să punem un diagnostic exact, privind problemele gastro-intestinale. Echipamentele noastre științifice de ultimă generație, detectează problemele de orice natură care au legătură cu sistemul digestiv. Tratament pentru afecțiunile sistemului gastro-intestinal Odată ce s-a făcut diagnosticarea corectă și completă a pacientului, în funcție de rezultate, medicul specialist creează un plan de tratament personalizat alcătuit din: perioadă de minim 21 de zile de excludere a alimentelor care au provocat afecțiuna sistemului gastro-intestinal; rețetă cu medicamente/suplimente alimentare unde este cazul; serie de minim 4-6 terapii, numărul fiind în funcție de starea pacientului și evoluția bolii; testări intermediare pentru a evalua schimbările ce au avut loc după dietă și primele terapii, timp în care medicul face modificările necesare a următoarelor terapii; testare finală după ce s-a respectat tot planul făcut de către specialist. Concluzie Sistemul gastro-intestinal este unul dintre cele mai importante sisteme ale corpului uman. Pentru a menține sănătatea sistemului gastro-intestinal, este important să urmăm un stil de viață sănătos și să acordăm atenție dietei noastre, nivelului de hidratare, exercițiilor fizice și gestionării eficiente a nivelului de stres…sanatos sanatos sanatos
Chist Ovarian: simptome, investigatii si tratament
Chisturile ovariene sunt formate dintr-o cavitate plina cu lichid care se dezvoltă pe sau în ovarul unei persoane de sex feminin. De obicei, acestea sunt benigne si nu provoaca simptome, dar în cazul în care chisturile sunt mari sau se rup, acestea pot cauza durere abdominală și alte simptome neplăcute. In acest articol, vom discuta despre simptomele procate de chisturile ovariene, investigațiile pe care le facem la Transilvania Healing Centre, precum și despre metode de tratament pentru acestea. CUPRINS Simptomele chisturilor ovariene Investigații privind chisturile ovariene Tratament pentru chisturile ovariene Concluzie Simptomele chisturilor ovariene Din fericire, majoritatea chisturilor ovariene nu cauzează simptome si sunt descoperite întâmplător în timpul unei examinări medicale de rutină. Cu toate acestea, există cazuri în care chisturile ovariene sunt mari sau se rup, prin urmare pot aparea urmatoarele simptome: Durere abdominala Chisturile ovariene pot provoca durere abdominală sau durere în partea inferioara a spatelui. Ca și intensitate, durerea poate fi ușoară sau severă și poate fi de durată scurtă sau lungă. Senzație de presiune În cazul în care chisturile ovariene sunt mari, acestea pot cauza o senzație de presiune sau plenitudine in abdomen. Distensie abdominala Chisturile ovariene pot cauza distensie abdominală sau balonare, care poate fi dureroasă sau inconfortabilă. Cicluri menstruale neregulate Chisturile ovariene pot afecta ciclurile menstruale ale unei femei și pot duce la sângerari mai abundente sau la intârzierea menstruației. Alte simptome In cazuri rare, chisturile ovariene pot cauza greață, vărsături, pierdere în greutate sau creșterea în greutate. Investigații privind chisturile ovariene Dacă medicul care efectuează controlul de rutină, suspectează prezența unui chist ovarian, poate recomanda una sau mai multe dintre urmatoarele investigații: Ecografia pelvină Tomografia computerizată (CT) Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) Teste de sange Evaluarile electromagnetice efectuate la Transilvania Healing Centre, depistează toate problemele și dereglările găsite în organismul pacientului: frecvențele tuturor microorganismelor, paraziților, bacteriilor, virusurilor, ciupercilor. Mai mult, identificăm intoleranțe alimentare, alergii, disfuncții ale organelor, stresul oxidativ, încărcări cu toxine, metale grele, deficite, infencțiile din corp (inclusiv la dinți), analiza sistemului neuronal vegetativ și multe alte probleme din organism. Odată ce problemele și dereglările au fost identificate, va fi mult mai ușor de urmat tratamentul prescris de către medical ginecolog, prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Tratament pentru chisturile ovariene Tratamentul chisturilor ovariene depinde de mărimea și aspectul acestora, precum și de simptomele pe care le provoacă. În general, chisturile ovariene mici care nu cauzează simptome nu necesită tratament și pot fi monitorizate printr-o ecografie periodică. La Transilvania Healing Centre prin evaluarea biofizică, care este cea mai completă și complexă diagnosticare manuală, se depistează toate problemele și dereglările în organismal pacientului. Iar în urma acestei testări, medical specialist va stabili un tratament, în funcție de gravitatea afecțiunii. Pe lângă asta sunt recomandate următoarele: Plimbările în natură Plimbările în natură ajută la reducerea stresului și a anxietății, precum și la îmbunătățirea starii generale de sănătate. Alimentație sănătoasă În ceea ce privește nutriția, este important consumul de alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele și legumele, pentru a asigura aportul adecvat de vitamine și minerale. Evită consumul de produse derivate, zahăr și uleiuri rafinate, conservanți și coloranți. Suplimente alimentare Anumite suplimente alimentare pot ajuta la reducerea simptomelor asociate cu chisturile ovariene. Concluzie Chisturile ovariene sunt comune si, in majoritatea cazurilor, nu cauzează simptome și nu necesită tratament. Cu toate acestea, în cazul în care chisturile ovariene sunt mari sau provoacă simptome neplăcute, pot fi necesare investigații și tratamente medicale. In plus, dacă în viața de zi cu zi sunt luate decizii bune, pentru un stil de viață sănătos ajuți în mod direct la reducerea simptomelor, cât și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.
Intoleranta la gluten: cum să o recunoști și să o tratezi
[vc_row][vc_column][vc_column_text] Intoleranta la gluten: cum să o recunoști și să o tratezi Intoleranța la gluten.. O problemă cu care se confruntă din ce în ce mai multe personae. Există o varietate de studii care au fost realizate pentru a cerceta intoleranța la gluten. Unele dintre aceste studii au identificat o legătură între intoleranța la gluten și alte afecțiuni medicale, cum ar fi boala celiacă, sindromul de oboseală cronică, fibromialgia și artrita reumatoidă. De asemenea, există studii care au arătat că persoanele cu intoleranță la gluten au un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni autoimune, cum ar fi tiroidita Hashimoto și lupusul, boli cardiovasculare. 1. Care sunt semnele și simptomele care indică intoleranța la gluten? Din păcate, intoleranța la gluten poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni. Însă din fericire, există câteva semne și simptome care pot indica intoleranța la gluten, precum: Probleme digestive sunt probleme care apar atunci când e vorba de intoleranță la gluten, cum ar fi: balonare, flatulență, diaree și greață. De asemenea, oamenii cu intoleranță la gluten pot avea și simptome precum: amețeli, dureri de cap sau senzația de amețeală. Un alt simptom este: dermatita herpetiformă. Oboseala și slăbiciune care poate fi legată de malabsorbția nutrienților din cauza inflamației intestinale. Intoleranța la gluten, duce la pierderea în greutate, deoarece persoanele care au această intoleranță, nu absorb sufficient nutrienți. Greață și vărsături; Dereglări hormonale; Stări de anxietate și lipsă a puterii de concentrare. 2. Diagnosticare intoleranță gluten – Transilvania Healing Centre Diagnosticarea intoleranței la gluten se face de către un medic specialist de la Transilvania Healing Centre prin intermediul unei evaluări bioelectromagnetice. Echipamentele noastre științifice de ultimă generație, detectează problemele de orice natură raportate la gluten, indiferent dacă vorbim despre sensibilitate, intoleranță sau boala celiacă. 3. Tratament pentru intoleranța la gluten Intoleranța la gluten poate fi ameliorată. Intoleranța la gluten poate fi diminuată prin respectarea unei diete adecvate, lipsită de gluten, dar care să asigure aportul de nutrienți alimentari necesari organismului. Pentru a menține o dietă fără gluten, este important să se citească cu atenție etichetele alimentelor și să se evite alimentele procesate care pot conține gluten, cum ar fi produsele de patiserie, produsele de panificație, cerealele de mic dejun, sosurile și multe alte alimente. Este important ca pacienții să urmeze o dietă fără gluten pe termen lung (cel puțin 6 luni) pentru a evita simptomele de intoleranță la gluten și pentru a preveni eventualele complicații pe termen lung. Foarte important, pentru refacerea florei intestinale, este vital să fie eliminate produsele procesate și zahărul în exces. De asemenea, pentru o acțiune complexă și eficientă asupra sistemului degestiv, suplimentele alimentare Timao Biom + Timao Worms sunt perfecte. 4. Complicațiile intoleranței la gluten Dacă nu este urmată o dietă adecvantă care să nu conțină gluten, persoanele care suferă de intoleranță la gluten pot suferi de complicații precum: malnutriție; ulcer; cancer gastro-intestinal; anemie; pierdere in greutate; dureri abdominale. 5. Intoleranța la gluten – alimentele care trebuie evitate Este foarte important ca persoanele care suferă de intoleranță la gluten să evite alimentele care conțin gluten, prin urmare, următoarele alimente trebuie eliminate din alimentație: pâine; biscuiți; prăjituri; placintă; paste; pizza; cereale; alimente din grâu, secară, ovăz; alimente procesate care conțin grâu, gluten; supe; brânză procesată; mezeluri; pateuri de carne; carne sau pește preparat prin făină; snacksuri; chipsuri; muștar; maioneză; bere/whisky (sunt preparate din cereale); înghețată; iaurt cu fructe; suc de roșii; unt de arahide; multe sortimente de bomboane. 6. Intoleranța la gluten – alimentele care pot fi consummate Următoarele produse sunt fără gluten, prin urmare pot fi incluse în dietă: orez; paste fără gluten; făină de porumb; făină de soia; cereale din porumb; fructe; legume; porumb; nuci; alune; cartofi; carne proaspătă de casă; pește; carne de pui de casă; ouă de casă; produse lactate de casă. Așadar, glutenul este o proteină importantă pentru producerea alimentelor, dar poate fi dăunătoare pentru persoanele cu intoleranță la gluten. Este important să înțelegem rolul glutenului în alimentație și să fim conștienți de nevoile nutriționale individuale pentru a menține o dietă sănătoasă și echilibrată. Vezi video-ul pe canalul nostru de YouTube[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Septicemia – ce este și cum și dacă se tratează
[vc_row][vc_column][vc_column_text] Septicemia – ce este și cum și dacă se tratează [/vc_column_text][ld_spacer][vc_column_text]Sistemul imunitar este unul dintre principalii luptători împotriva sepsisului, o infecție bacteriană gravă severă care poate pune viața în pericol. În cazul sepsisului, răspunsul sistemului imunitar poate fi prea slab sau prea puternic și poate provoca daune organelor și țesuturilor. De asemenea, poate exista o scădere a numărului de celule albe din sânge și a altor componente ale sistemului imunitar, ceea ce poate face organismul mai vulnerabil la infecții. De aceea pentru o recuperare eficientă, este necesară o bună gestionare a stresului și anxietății cât și o atenție deosebită alimentației.[/vc_column_text][ld_spacer][vc_column_text] CUPRINS Ce este Sepsisul? Cauzele Sepsisului Factorii de risc ai Sepsisului Simptome – Sepsis Tratament pentru Sepsis [/vc_column_text][ld_spacer][vc_column_text] 1. Ce este sepsisul? Septicemia, cunoscuta și sub denumirea de sepsis, este o afecțiune gravă în care bacteriile, paraziții, virusurile, fungii sau alte microorganism pătrund în sânge și se răspândesc în tot corpul, determinând o reacție inflamatorie care afectează funcționarea mai multor organe, punând viața în pericol, ducând la moarte, dacă nu este tratată în timp util. Infecția care provoacă sepsisul poate începe în orice parte a corpului, inclusiv în plămâni, tractul urinar, intestin, piele sau sistemul reproducător. În cazurile severe de sepsis, infecția se poate răspândi în întregul corp și poate provoca leziuni grave la organe. Sepsisul apare atunci când sistemul imunitar declanșează o reacție inflamatorie puternică pentru a lupta împotriva infecției. Astfel, această reacție poate afecta organele și țesuturile din organism. 2. Cauzele sepsisului Una dintre cele mai frecvente cauze ale sepsisului sunt infecțiile bacteriene, care pot să apărea în orice parte a corpului. Aceste infecții pot include infecții ale tractului urinar, infecții respiratorii, cum ar fi pneumoniile, infecții ale pielii și țesuturilor moi, precum și infecții ale sistemului digestiv, cum ar fi diverticulita sau peritonita sau infecția cu helicobacter pylori. 3. Factorii de risc ai Sepsisului Există o serie de factori de risc care pot crește riscul de a dezvolta sepsis. Acești factori includ: Persoanele în vârstă care au au un sistem imunitar mai slăbit și sunt mai vulnerabile la infecții care pot duce la sepsis. Persoanele care au un sistem imunitar slăbit. Persoanele care suferă de afecțiuni cronice (diabet sau boli cardiovasculare), sunt mai susceptibile la infecții care pot duce la sepsis. Dacă persoana suferă de leziuni grave (arsurile sau traumatismele craniene), este mai vulnerabilă, și poate fi mai ușor infectata cu spepsis. Dacă de curând o persoană a fost supusă unei intervenții chirurgicale. Un stil de viață nesănătos și abuzul de alcool și tutun. Contactul cu alte persoane infectate cu sepsis. Este important să luați măsuri preventive, cum ar fi menținerea unei igiene personale bune și evitarea contactului cu persoanele bolnave, pentru a reduce riscul de a dezvolta sepsis. De asemenea, este important să tratați orice infecție în timp util, pentru a preveni dezvoltarea sepsisului. 4. Simptome – Sepsis Sepsisul poate provoca o serie de simptome, care pot fi de la ușoare la severe. Acestea includ: Febra sau hipotermie (temperatură scăzută), mai ales la persoanele în vârstă sau cu un sistem imunitar slăbit. Probleme respiratorii, cum ar fi respirația rapidă sau dificultățile de respirație. Creșterea ritmului cardiac. confuzie, probleme de gândire sau dezorientare. Mâncărimi sau erupții cutanate: Unele persoane pot dezvolta mâncărimi sau erupții cutanate în timpul sepsisului. Durere abdominală: Sepsisul poate provoca dureri abdominale sau disconfort, mai ales în cazul infecțiilor care afectează sistemul digestiv. Frisoane sau tremurături: Sepsisul poate provoca frisoane sau tremurături, în special în stadiile incipiente ale bolii. Scăderea diurezei: Persoanele cu sepsis pot avea scăderea diurezei, ceea ce înseamnă că produc mai puțină urină decât în mod normal. 5. Tratament pentru Sepsis Sepsisul este o urgență medicală care necesită tratament prompt și adecvat într-un mediu corespunzător. Însă pentru ca tratamentul medical să iși facă cât mai repede și eficient efectul, este important să acordați o atenție deosebită la stilul de viață pe care îl aveți. Iată câteva sfaturi: Este foarte importantă odihna pentru a reduce stresul asupra organismului și pentru a permite sistemului imunitar să lupte împotriva infecției. Infecția și tratamentul sepsisului pot duce la deshidratarea organismului, motiv pentru care este important să beți cât mai multă apă. Este important să consumați alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele și proteinele slabe, pentru a ajuta organismul să lupte împotriva infecției și să se recupereze. Alcoolul și fumatul afectează funcționarea sistemului imunitar și încetinesc procesul de vindecare, prin urmare, trebuie evitate. Urmați instrucțiunile medicului dumneavoastră. Este important să urmați tratamentul prescris de medicul dumneavoastră și să faceți programările regulate de control pentru a monitoriza progresul și a preveni apariția complicațiilor. Discutați cu medicul dumneavoastră despre orice modificări în starea dumneavoastră. Dacă observați orice simptome noi sau aveți preocupări legate de starea dumneavoastră, este important să discutați cu medicul dumneavoastră. [/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][ld_section_title title=”” title_top_margin=”10″ title_bottom_margin=”10″ subtitle_top_margin=”0″ subtitle_bottom_margin=”10″ text_top_margin=”0″ text_bottom_margin=”0″]Citește și articolul cu paraziți intestinali! [/ld_section_title][/vc_column][/vc_row]
Ce este glutenul – cum scapam de intoleranta la gluten?
[vc_row][vc_column][vc_column_text] Ce este glutenul – cum scapam de intoleranta la gluten? [/vc_column_text][ld_spacer][vc_column_text]Pâinea este un aliment fundamental pentru multe culturi, dar din păcate pentru unii oameni, poate deveni un dușman. Aceasta se datorează faptului că pâinea conține gluten, o proteină care poate fi greu digerată de către anumiți oameni, provocând simptome neplăcute și, în unele cazuri, chiar afecțiuni grave. În acest articol vom discuta pe larg mai multe despre gluten, care sunt simptomele și cauzele dar și cum putem depista intoleranța la gluten la Transilvania Healing Centre.[/vc_column_text][ld_spacer][vc_column_text] CUPRINS Ce este glutenul? Ce este intoleranța la gluten? Care sunt simptomele intoleranței la gluten? Care sunt cauzele intoleranței la gluten? Cum depistăm intoleranța la gluten la Transilvania Healing Centre? Poți scăpa defenitiv pe intoleranța la gluten? [/vc_column_text][ld_spacer][vc_column_text] 1. Ce este glutenul? Glutenul este o proteină complexă care se găsește în grâu, orz, secară și alte cereale. Ei bine, această proteină este responsabilă pentru elasticitatea și consistența produselor de panificație, cum ar fi pâinea, prăjiturile și biscuiții. Structura chimică a glutenului este compusă din două substanțe proteice: glutenină și gliadină. Aceste proteine sunt responsabile pentru proprietățile unice ale glutenului, care îi permit să se întindă și să se formeze în timpul procesului de coacere. 2. Ce este intoleranța la gluten? Intoleranța la gluten este o afecțiune în care sistemul imunitar al corpului reacționează la gluten, o proteină care se găsește în grâu, orz, secară și alte cereale. Această reacție imunitară este cea care provoacă inflamații și leziuni în intestinele subțiri, ducând la simptome digestive neplăcute și la alte probleme de sănătate. 3. Care sunt simptomele intoleranței la gluten? Simptomele intoleranței la gluten variază de la o persoană la alta și pot fi diferite în funcție de forma de intoleranță la gluten pe care o prezintă persoana. Câteva dintre cele mai comune simptome, sunt: Diareea este un simptom frecvent al intoleranței la gluten și este cauzată de inflamația și deteriorarea intestinului subțire Balonare, flatulență și disconfort abdominal Durere abdominală Oboseala, cauzată de malabsorbția nutrienților. Deficiență de fier și anemie, datorită malabsorbției nutrienților. Pierdere în greutate Erupții cutanate și mâncărime, cauzate de reacțiile imune la gluten Dureri de cap 4. Care sunt cauzele intoleranței la gluten? Cauzele intoleranței la gluten nu sunt încă pe deplin înțelese, dar se crede că există o combinație de factori genetici și de mediu care contribuie la dezvoltarea acestei afecțiuni. Iată câteva dintre posibilele cauze ale intoleranței la gluten: Genetica Se crede că intoleranța la gluten este cauzată de o reacție anormală a sistemului imunitar la gluten. În cazul bolii celiace, sistemul imunitar produce anticorpi împotriva glutenului, ceea ce duce la inflamație și deteriorarea vilozităților intestinale. Există unele cercetări sugerează că expunerea la anumite virusuri și bacterii poate crește riscul de dezvoltare a intoleranței la gluten. Unele condiții medicale, cum ar fi diabetul de tip 1, boala tiroidiană și sindromul de intestin iritabil, au fost asociate cu un risc crescut de dezvoltare a intoleranței la gluten. Factori precum stresul, fumatul și o dietă bogată în carbohidrați și zaharuri pot crește susceptibilitatea unei persoane la intoleranța la gluten. 5. Cum depistăm intoleranța la gluten la Transilvania Healing Centre? La Transilvania Healing Centre, prin intermediu evaluării bioelectromagnetice, putem să punem un diagnostic exact, dacă ne referim la intoleranța la gluten. Echipamentele noastre științifice de ultimă generație, detectează problemele de orice natură raportate la gluten, indiferent dacă vorbim despre sensibilitate, intoleranță sau boala celiacă. 6. Poți scăpa definitiv de intoleranța la gluten? Ei bine, prin evitarea alimentelor care conțin gluten, cum ar fi pâinea, paste, cereale și prăjituri, și înlocuirea acestora cu alimente fără gluten, cum ar fi carne, legume, fructe și cereale fără gluten, cum ar fi orezul, porumbul și quinoa, poți scăpă de simptomele intoleranței la gluten. De asemenea sunt recomandate următoarele: Evitarea sosurilor pe bază de gluten; Evită alcoolul, Evită alimentele care conțin dextrin, emulgatori, amidon de porumb, stabilizatori, malț, amidon; Mezelurile sunt interzise. La Transilvania Healing Centre primul pas este respectarea unei diete fără gluten de 21 de zile, care să asigure aportul necesar de nutrienți alimentari și de calorii. Se va evită absolut orice aliment care are în compoziție grâu sau faină de grâu și orice aliment care conține secară, orz, grâu dur, faină de cartofi, faină graham, malț și griș. Toate detaliile vi le oferă medicul specialist la fața locului. De asemenea, intoleranța la gluten trebuie monitorizată periodic prin efectuarea unor teste de control, concomitent cu efectuarea terapiilor în cadrul clinicii noastre. Este foarte important ca dieta fară gluten să fie respectată pe termen lung (cel puțin 6 luni), în caz contrar, este foarte posibil ca simptomele să reapară.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][ld_section_title title=”” title_top_margin=”10″ title_bottom_margin=”10″ subtitle_top_margin=”0″ subtitle_bottom_margin=”10″ text_top_margin=”0″ text_bottom_margin=”0″]Citește și articolul cu paraziți intestinali! [/ld_section_title][/vc_column][/vc_row]
Mononucleoza infecțioasă sau boala sărutului: simptome, transmitere, tratament
[vc_row][vc_column][vc_column_text] Mononucleoză infecțioasă sau boala sărutului : simptome, transmitere, tratament [/vc_column_text][ld_spacer][vc_column_text]Mononucleoză infecțioasă – Denumită și „boala sărutului”, mononucleoza infecțioasă este o boală contagioasă acută des întâlnită și care este produsă de virusul Epstein Barr (un herpes virus). Este o boală care se poate activa și dezvolta datorită alegerilor nostre greșite, precum: mâncare derivată, somn de slabă calitate, gestionarea ineficientă a stresului, deshidratare, lipsa de oxigen.[/vc_column_text][ld_spacer][vc_column_text] CUPRINS Ce este mononucleoza infecțioasă? Transmiterea virusului Epstein-Barr Simptome – mononucleoză infecțioasă Complicații – mononucleoză infecțioasă Diagnosticare – mononucleoză infecțioasă Tratament – mononucleoză infecțioasă Prevenție – mononucleoză infecțioasă [/vc_column_text][ld_spacer][vc_column_text] Mononucleoza infecțioasă este Mononucleoza infecțioasă este o afecțiune cunoscută ca apărând cel mai des în rândul adulților tineri (care nu au fost expuși anterior la virus). Mononucleoza infecțioasă evoluează până când apar anticorpii cu rol de protecție pe toata durata vieții. Persoanele cu sistem imunitar puternic care reintră în contact cu virusul Epstein-Barr nu mai dezvoltă, nu mai sunt afectate, infecția rămânând subclinică. Pe de altă parte, în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slab, sunt afectate, deoarece infecția evoluează cu apariția de limfoane (tumori) datorită lipsei reglatorii din partea sistemului imun prin intermediul limfocitelor T. Transmiterea virusului Epstein-Barr Una dintre cele mai frecvente cauze în apariția mononucleozei infecțioase este virusul Epstein-Barr, însă există și alte virusuri care pot provoca boala. Se mai numește și „boală a sărutului” deoarece contaminarea poate apărea prin contact direct cu secrețiile celui infectat (adică prin sărut), chiar și prin tuse sau strănut, virusul fiind localizat în stratul epitelial al orofaringelui și în salivă. De asemenea, virusul se poate transmite și prin contactul cu vesela utilizată în comun, incorect igienizată (tacâmuri, căni, pahare). Deși sunt cazuri mai rare, virusul se poate transmite prin intermediul transfuziilor de sânge, plasmă sau masă trombocitară, transplantului de organ sau prin intermediul lichidului seminal în timpul contactelor intime. Simptome – mononucleoză infecțioasă Odată infectat cu virusul Epstein-Barr, simptomele tipice mononucleozei infecțioase apar de obicei în 4 – 8 săptămâni. Simptomele se dezvoltă lent și este posibil să nu se producă în același timp. Aceste simptome pot fi: Oboseală extremă; Febră; Durere în gât; Dureri de cap și corp; Noduli limfatici inflamați la nivelul gâtului și axilei; Ficat mărit sau splină mărită sau chiar ambele; Erupție cutanată [/vc_column_text][vc_column_text] Complicații – mononucleoză infecțioasă sau boala sărutului În unele cazuri, evoluția mononucleozei infecțioase duce la complicații mai puțin frecvente care afectează în special persoanele cu un sistem imunitar afectat. Complicațiile pot fi: Anemia (hemoglobina scăzută); Trombocitopenia (trombocite scăzute – apare riscul sângerărilor spontane); Miocardita (inflamație la nivel cardiac); Meningita (inflamația foițelor meningeale); Ruptura de splină (este cauzată de mărirea bruscă în volum a organului); Apariția icterului datorat afectării virale hepatice. Diagnosticarea mononucleoza infecțioasă sau boala sărutului La Transilvania Healing Centre prin intermediul unei evaluări biofizice depistăm toate problemele și dereglările găsite în organismul pacientului: frecvențele tuturor microorganismelor, paraziților, bacteriilor, virusurilor, precum și alergiile alimentare, intoleranțele, disfuncții ale organelor, încărcări cu metale grele, deficite sau alte probleme din organism. Astfel, la Transilvania Healing Centre, datorită acestei evaluări complexe asupra organismului, putem depista cu ușurință și infecția cu virusul Epstein-Barr. Odată finalizat procesul de diagnosticare și, după ce specialistul corelează rezultatul global, acesta creează un plan de tratament personalizat pentru pacient. Tratament – mononucleoză infecțioasă În funcție de problemele și disfuncțiile găsite în organism, medicul specialist creează un plan de tratament personalizat pentru pacient, care include: Repausul: este foarte important odihna pentru a ajuta organismul să se lupse cu virusul; Hidratarea – pentru a mineține corpul hidratat; Alimentația sănătoasă: este important consumul de alimente bogate în vitamine și nutrienți pentru a ajuta organismul să se refacă; Renunțarea la zahăr, uleiuri rafinate și alimente procesate, pentru a ajuta organismul să elimine toxinele, metalele grele și inclusive virusul Epstein-Barr. Prevenție – mononucleoză infecțioasă Fiind o infecție care se răspândește de la persoana la persoană , primul pas este evitarea contactului cu saliva persoanei infectate, în perioada de boală activă. O altă măsură de prevenție este respectarea măsurilor de igienă, precum: spălarea mâinilor, dezinfectarea obiectelor, evitarea folosirii în comun a periuțelor de dinți, a prosopului, tacâmurilor, cănilor etc.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][ld_section_title title=”” title_top_margin=”10″ title_bottom_margin=”10″ subtitle_top_margin=”0″ subtitle_bottom_margin=”10″ text_top_margin=”0″ text_bottom_margin=”0″]Citește și articolul cu paraziți intestinali! [/ld_section_title][/vc_column][/vc_row]
Paraziți intestinali (simptome și tratament)
[vc_row][vc_column][vc_column_text]Se întâmplă adesea ca în organismul uman să ajungă forme de viață mai mici sau mai mari, nedorite, care pot crea numeroase probleme de sănătate. Nerespectarea regulilor de igienă precum: mâncatul cu mâinile murdare, consumul de apă contaminată cu paraziții respectivi sau cu ouăle acestora, de asemenea și consumul produselor origine animală, insuficient preprarate termic, pot duce la intrarea paraziților intestinali în tubul digestiv. CUPRINS Ce sunt paraziții intestinali? Simptome – paraziți intestinali Tipuri – paraziți intestinali Testare – paraziți intestinali Tratament paraziți intestinali Prevenirea paraziților intestinal Ce sunt paraziții intestinali? Paraziții intestinali sunt specii vii care trăiesc în interiorul unui organism viu (gazda), hranindu-se cu substanțele nutritive ale acestuia. Pentru a se multiplica, paraziții intestinali se hrănesc atât cu substanțele nutritive din alimentele consumate, cât și cu mucoasa zonei unde se stabilesc. Cu toate că se pot stabili oriunde în corpul uman, intestinul constituie mediul ideal pentru dezvoltarea și multiplicarea paraziților. Simptome – paraziți intestinali Semnele și simptomele paraziților intestinali diferă în funcție de tipul de infestare. Cele mai comune simptome produse de paraziții intestinali sunt: tulburări intestinale, stare de slăbiciune generală a organismului, anemie, moficări ale apetitului/sățietății, dureri musculare și articulare, bruxismul, afecțiuni ale pielii. Tipuri de paraziți intestinali Cei mai cunoscuți și des întâlniți paraziți sunt: Giardia, Limbrici (Ascaris), Oxiuri. GIARDIA Reprezentând o amenințare pentru sănătate, Giardia este un gen de protozoare flagelate care se poate găsi în intestinul subțire al omului și al animalelor și poate provoca afecțiunea cunoscută sub numele de giardiaza sau lambliaza. Acest parazit intestinal există în două forme: trofozoid și chist. Transmiterea parazitului se face pe cale fecal-orală, prin contact direct în colectivități, prin fructele și legumele nespălate contaminate cu chisturi de Giardia și prin intermediul apei contaminate cu paraziți, cum sunt fântânile, bălțile sau rețeaua de apă potabilă avariată. Giardia este distrusă prin fierberea apei, nu prin clorinarea acesteia. Infestarea se produce prin ingestia chisturilor de Giardia, care se deschid în intestine și eliberează 4 trofozoiti. Aceștia se maturizează și produc alte chisturi, care sunt eliminate prin materiile fecale. Intervalul de timp din momentul producerii infestării până la apariția simptomelor, este de aproximativ 8 zile. Simptome Giardia lipsa poftei de mâncare (inapetență), grețuri, vărsături alimentare, tulburări ale tranzitului intestinal (diaree), dureri abdominale în special periombilicale (în jurul buricului), meteorism abdominal (balonare). LIMBRICI (Ascaris) Limbricii se iau cel mai ușor din locurile fără sisteme sanitare moderne. De asemenea, limbricii ajung în organismul uman prin alimente și surse de apă nesigure. De asemenea, ouăle pot fi găsite în sol contaminat cu fecale umane și de asemenea în alimentele negătite. Limbricii sunt paraziți intestinali care se pot transmite de la om la om. După ingerare, parazitul intestinal Ascaris se reproduce în interiorul intestinului și trece prin mai multe etape: Ouăle înghițite eclozează prima dată în intestine; Larvele se deplasează apoi prin fluxul sanguin către plămâni; După maturizare, viermii rotunzi părăsesc plămânii și migrează spre gât; Fie vei tuși, fie îi vei înghiți. Viermii care sunt înghițiți vor călători înapoi în intestin; Odată ce se întorc în intestin, viermii se vor împerechea și vor depune mai multe ouă; Ciclul continuă. Unele ouă sunt excretate prin fecale. Alte ouă eclozează și revin în plămâni. Simptome limbrici În fază incipientă, persoanele care au ingerat Ascaris nu prezintă simptome, acestea devin vizibile atunci când infestarea cu limbrici crește. Limbricii din plămâni pot provoca: respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație; pneumonie (rar); sânge în mucus; disconfort toracic; febră. Limbricii din intestine pot provoca: greaţă; vărsături; scaune neregulate sau diaree; blocaj intestinal, care provoacă dureri severe și vărsături; pierderea poftei de mâncare; viermi vizibili în scaun; disconfort sau durere abdominală; pierdere în greutate; tulburări de creștere la copii din cauza malabsorbției. OXIURI Oxiurii sunt cea mai frecventă infecție de viermi intestinali. Oxiurii mai sunt denumiți Enterobius vermicularis, sau pur și simplu „viermi”. Copiii prezintă un risc mai mare de a contacta oxiuri decât adulții, datorită tendinței de a-și băga degetele în gură. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei este infestat, există riscul ca și ceilalți membri să se infesteze cu oxiuri. Simptome Oxiuri De regulă infestarea cu oxiuri nu produce simptome, însă când acestea apar se manifestă prin: mâncărimea anusului, mai ales noaptea; pofta redusă de mâncare; senzație de rău; inflamație a vaginului; viermii adulți pot fi observați uneori în fecale, iar ouăle pot fi văzute agățate de pielea din jurul anusului; iritabilitate și schimbări de comportament. Testare – paraziți intestinali Testarea pentru paraziți este în mod obișnuit dificilă și există foarte multe tipuri de teste, dintre care puține sunt exacte sau suficient de cuprinzătoare pentru a acoperi orice tip de infecție care poate apărea. Majoritatea testelor de laborator caută doar anumiți helminți și protozoare „comune”. Paraziții eliberează enzime care încep să-și dizolve corpul odată ce mor. Prin intermediul evaluării biofizice inițiale de la Transilvania Healing putem depista cu exactitate orice parazit care se adăpostește în corpul dumneavoastră și să îi găsim un tratament corespunzător. S-ar putea să credeți că nu aveți paraziți deoarece aceștia nu se văd sau simt foarte clar de la bun început. 70% dintre paraziți sunt complet microscopici. Mulți dintre aceștia sunt extrem de inteligenți și sunt capabili să își modifice ciclul de viață și modelul de reproducere pentru a le oferi cele mai bune șanse de supraviețuire în interiorul corpului. Paraziții pot evolua sau se pot adapta pentru a se ascunde (astfel încât sistemul dumneavoastră imunitar nu îi consideră invadatori), motiv pentru care este important ca aceștia să fie eliminați. Tratament – paraziți intestinali Odată ce s-a făcut diagnosticarea corectă și completă a pacientului, în funcție de rezultate, medicul creează un plan de tratament personalizat alcătuit din: o perioadă de minim 21 de zile de excludere a alimentelor la care există intoleranță; o rețetă cu medicamente/suplimente alimentare unde este cazul; o serie de minim 4-6 terapii, numărul fiind în funcție de starea pacientului și evoluția bolii; testări intermediare pentru a evalua schimbările ce au avut loc după dietă și primele terapii, timp
Autismul
[vc_row][vc_column][vc_column_text]Autismul este o afecțiune considerată a fi una dintre cele mai frecvente tulburări ale copilăriei. Statisticile internaționale recente estimează că 1 din 44 de copii au primit diagnosticul de autism în Statele Unite, iar datele înregistrate în ultimii ani în România indică o creștere continuă a numărului acestora. CUPRINS Ce este autismul? Cauze – autism Simptome – autism Tratarea și prevenția autismului prin metode biofizice Ce este autismul? Autismul este o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea și comportamentul unei persoane. Este o tulburare de dezvoltare, deoarece simptomele apar, în general, în primii doi ani de viață. Autismul afectează toate aspectele dezvoltării normale a unui copil, precum: comportamentul, cogniția, motricitatea grosieră, motricitatea fină. Este o tulburare de spectru, deoarece există o gamă largă de simptome care sunt asociate cu autismul, care variază în tip și intensitate. Cauze – autism În ciuda tuturor eforturilor făcute în ultimii ani, cauza autismului rămâne încă necunoscuta, având în vedere complexitatea acestei tulburări și variația simptomelor și severității sale. Se presupune că mai mulți factori, precum interacțiunea dintre gene și mediul extern (infecții virale, medicamente sau complicații în timpul sarcinii, poluanți atmosferici, etc.), ar putea contribui la apariția bolii, având în vedere că aceasta este foarte răspândită. Ce s-a demonstrat însă este, spre exemplu, efectul toxic al mercurului. Acesta are efect de inhibare al transmiterii impulsurilor electrice la nivelul sistemului nervos central, de deprimare directă a sistemului imunitar și a funcționarii sistemului digestiv. O astfel de încărcătură toxică la copiii cu autism, care au în mare parte mecanismele de detoxifiere hepatică și intestinală în disfuncție, influențează evoluția simptomelor în mod direct. Institutul de cercetare în Autism a creat o scală de evaluare a tratamentelor în autism (ATEC), care a fost dezvoltată pentru a evalua efectele tratamentului. Recomandăm efectuarea testului ATEC înainte de începerea terapiei și apoi la 3-4 luni, pentru monitorizarea stării de sănătate. Simptome – autism Primele semne care pot indica prezența autismului sunt vizibile încă din perioada în care copilul este sugar. De exemplu, bebelușul nu își caută mama cu privirea, nu se uită după obiectele care se mișcă, nu arată cu degetul, nu răspunde cu zâmbet la zâmbet, nu gângureşte, nu răspunde la sunetele scoase de adulţi, nu reacționează la expresiile faciale ale celor din jur, nu râde şi nu-şi manifestă bucuria, nu rostește niciun cuvânt, toate acestea pot reprezenta indicii ale unei tulburări. ( 10 semne de alarma autism ) Cu toate astea, există situații în care copilul se dezvoltă normal până la vârsta de 2 ani, are toate abilitățile necesare vârstei sale: merge, vorbește, interacționează firesc, și brusc în jurul vârstei de 2 ani, pierde toate aceste abilități. Repere de diagnosticare precoce a autismului: Este în cea mai mare perioadă a timpului anxios şi speriat; Îşi acoperă urechile cu mâinile atunci când se aud anumite zgomote; Uneori este autoagresiv sau agresiv cu cei din jur; Uneori manifestă teamă nejustificată; Nu manifestă nevoia de afecțiune; Are reacţii anormale faţă de stimuli normali; Când este dus într-un loc necunoscut nu manifestă interes pentru explorarea mediului; Are probleme de alimentație sau de somn; Manifestă aversiune faţă de schimbări şi se manifestă prin crize de plâns; Are anumite reacţii corporale repetitive cum ar fi bătutul din palme sau legănatul; Nu reacționează la anumite tonalități ale vocii; Uneori aveți impresia că nu aude atunci când vorbiți cu el; Nu imită expresiile faciale sau gestuale; Lipsește comunicarea non-verbală; Nu încearcă să vă atragă în activităţile lui; Nu se uită la lucrurile pe care le priviți şi dumneavoastră; Nu priveşte spre un obiect pe care îl indicați; Nu răspunde atunci când este strigat pe nume; Nu imită ceea ce faceți; Îşi fixează privirea spre un punct fix şi o menţine mai mult de 1 minut; Nu răspunde la instrucțiuni simple („hai la mama”, „vino la mine”); Nu vă aduce obiectele indicate de dumneavoastră; Are comportamente repetitive faţă de anumite obiecte (exemplu: învârte roțile de la mașinuțe foarte mult timp); Nu urmărește cu privirea persoanele sau obiectele care se mișcă în câmpul lui vizual; Are o hipersensibilitate la sunete, unele dintre ele provocând crize de plâns şi nimic din ceea ce faceți nu îl calmează; Începe să plângă fără un motiv pe care să-l puteți depista, iar aceste episoade de plâns durează o perioadă îndelungată; Este dificil de calmat atunci când plânge; Evită de cele mai multe ori contactul vizual atât cu dumneavoastră cât şi cu ceilalţi; Nu întinde mâinile atunci când vreți să îl luați în braţe; Zâmbeşte foarte rar sau deloc; Nu reacționează atunci când îi acordați atenție; Adoptă posturi bizare; Nu îi place să fie atins sau luat în braţe; Uneori pare insensibil la durere; A încetat să mai folosească anumite cuvinte pe care înainte le folosea. Copilul nu răspunde la solicitările adultului (decât când “vrea”) şi pare că nu aude sau nu înţelege ceea ce i se cere; Copilul protestează în momentul în care i se cere ceva şi se insistă pentru primirea unui răspuns; Jocul îi este marcat de un caracter stereotip (foloseşte obiectele sau jucăriile mereu în același fel, de exemplu: le închide/deschide, bate cu obiectele în anumite locuri, le învârte etc) Copilul nu foloseşte obiectele în scopul lor uzual (le linge, scutură, plimbă sticle pe care le umple şi le golește etc); Prezintă probleme de alimentație şi probleme ale somnului; Nu dorește să folosească cuvinte cu sens de comunicare; Merge pe vârfuri; Ecolalia (repetarea la nesfârșit a unor sunete, cuvinte, reclame tv etc); Poate să nu observe când pleacă şi când vine părintele de la serviciu. Tratarea și prevenția autismului prin metode biofizice În centrul nostru de medicină biofizică putem susține prevenția și tratarea autismului prin: evaluarea completă a sănătății viitoarelor mame și tratarea infecțiilor și intoxicațiilor existente identificarea și tratarea unui profil de încărcătură toxică la copiii cu autism diagnosticarea și tratarea atât a infecțiilor existente, cât și a microbiomului intestinal, decisiv pentru stabilizarea imunității stabilirea deficitelor nutriționale pentru fiecare caz și a intoleranțelor alimentare, parte esențială în orice protocol de tratament stabilirea unui program nutrițional personal în funcție
Boala lyme se vindeca?
[vc_row][vc_column][vc_column_text]Una dintre cele mai comune infecții transmise de căpușe este boala Lyme (sau Borelioza). Dacă infecția este depistată la timp poate fi tratată cu succes, în schimb, dacă rămâne netratată, infecția poate afecta articulațiile, sistemul nervos și inima. CUPRINS Ce este boala Lyme? Stadii boala Lyme Semnele și simptome – boala Lyme Cauze boala Lyme Diagnosticare Boala Lyme Tratament Boala Lyme Prevenire Boala Lyme Ce este boala Lyme? Boala Lyme este o infecție bacteriană ce se transmite prin mușcătura de căpușe din genul Ixodes, care sunt purtătoare de bacteria Borrelia burgdorferi. De asemenea, boala Lyme este o afecțiune multisistemică care afectează pielea, articulațiile și sistemul nervos pentru o perioadă de un an sau chiar mai mult. Stadii boala Lyme Stadiul 1 – Boala Lyme incipientă, localizată Stadiul 2 – Boala Lyme diseminată Stadiul 3 – Boala Lyme cronică Semnele și simptomele bolii Lyme În funcție de stadiul în care se află infecția, semnele și simptomele bolii Lyme pot varia. Boala Lyme incipientă, localizată (stadiul I) Manifestările bolii Lyme din stadiul I apar la 3-30 de zile (în medie 7-10 zile) după mușcătura căpușei. Infecția se manifestă prin eritem migrator la nivelul mușcăturii, în aproximativ 80% din cazuri. Este o leziune cutanată care se extinde treptat, apare că o pată roșiatică, rotundă și cu o decolorare centrală parțială. În majoritatea cazurilor, eritemul migrator este însoțit de simptome acute, care au frecvent un caracter intermitent și pot dura câteva săptămâni: Senzație de arsură; Înțepătură; Semne de infecție acută (precum febră, durere de cap, dureri musculare și dureri articulare); Oboseală; Stare generală proastă. Boala Lyme diseminată (stadiul II) Manifestările bolii Lyme din stadiul II, apar într-un interval variabil, de la câteva zile și până la câteva săptămâni de la stadiul I, prezintă manifestările unei infecții diseminate cu apariția unor leziuni similare, dar mai mici. Semnele și simptomele bolii Lyme din stadiul II sunt mai grave decât cele din primul stadiu și se caracterizează prin: Erupții cutanate multiple, asemănătoare eritemului migrator, dar mai mici decât leziunea inițială; În unele cazuri apar manifestări neurologice (cele mai frecvente sunt: meningita sau meningoencefalita, paralizia Bell, paralizia altor nervi cranieni); Manifestări cardiace care implică tulburări de ritm, pericardită sau miocardită (inflamația pericardului sau a miocardului); pacientul poate resimți palpitații, dureri în piept, dispnee (respirație cu dificultate), amețeli, sincope; Manifestări musculo-scheletale: atacuri scurte de artrită, cu durere și tumefacție, în special la nivelul genunchiului sau altor articulații mari, recurente, timp de săptămâni/luni (uneori urmate de artrita cronică la nivelul uneia sau a mai multor articulațîi). Boala Lyme cronică (stadiul III) Boala Lyme în stadiul 3 apare după câțiva ani de la infecția inițială, se caracterizează prin afecțiuni neurologice, cardiace, hepatice, pulmonare, oftalmologice. Stadiile avansate ale bolii Lyme au simptome foarte dureroase, viața celor care suferă de această boală se schimbă radical, iar în unele cazuri boala Lyme provoca chiar și decesul. Cauze Boala Lyme Principala cauză care provoacă apariția bolii Lyme/boreliozei este mușcătura de căpușă. Boala este cauzată de o spirochetă (un tip de bacterie de formă spiralată), Borrelia burgdorferi, cu care este infectată căpușa și pe care o transmite mai departe prin mușcătură. Căpușa vectoare cel mai frecvent întâlnită în România, aparține speciei Ixodes ricinus. Ciclul de viață al căpușei presupune existența a trei gazde, mamifere mari și mici, și trecerea succesivă, din faza de larvă, în cea de nimfă și apoi de adult. Femela adult depune ouă care se transformă în larve și ciclul se reia. Căprioarele sunt gazde pentru căpușele adulte, dar nu transportă Borrelia. De exemplu, câinii, pot fi gazde incidentale și pot să dezvolte boala Lyme. Diagnosticare boala Lyme Din păcate boala Lyme rămâne o afecțiune subdiagnosticată, atât datorită simptomatologiei difuze în stadiile incipiente, cât și a sensibilitățîi scăzute a metodelor de screening (metoda ELISA). Pe fondul anumitor factori ce țîn de organism sau de momentul infecției, titrul anticorpilor (IgM,IgG) poate fi absent inițial, determinând astfel erori de diagnosticare. Prin evaluarea bioelectromagnetică din cadrul Transilvania Healing Centre, se detectează frecvența energetică unică emisă de fiecare specie de Borrelia, crescându-se astfel semnificativ șansele că boala să fie depistată într-un stadiu incipient. Mai mult, terapia alopată în cazul infecției cronice presupune administrarea unui cocktail de antibiotice care pot afecta flora intestinală pe termen lung, generând alte afecțiuni. Prin terapia Vitalfeld însă, se distrug în mod selectiv speciile de bacterii patogene implicate în patogeneză, fără a exista efecte secundare. Tratament boala Lyme După partea cea mai importantă (diagnosticarea corectă și completă a pacientului), în funcție de rezultate, medicul creează un plan de tratament personalizat alcătuit din: o perioadă de minim 21 de zile de excludere a alimentelor la care există intoleranță o rețetă cu medicamente/suplimente alimentare unde este cazul serii de minim 4-6 terapii, numărul depinde în funcție de starea pacientului și evoluția bolii. testări intermediare pentru a evalua schimbările ce au avut loc după dietă și primele terapii, timp în care medicul face modificările necesare a următoarelor terapii. testare finală după ce am respectat tot planul făcut de specialist. Dacă se vă respecta strict planul de tratament cu toți pașîi semnalați de medic, agenții patogeni vor deveni doar o poveste neplăcută, iar starea de sănătate se vă îmbunătăți vizibil încă de la primele 3 terapii+ dietă. Metoda de diagnosticare și tratament Transilvania Healing Centre este folosită de peste 30 ani cu succes în tratarea unei game variate de afecțiuni, inclusiv pentru eliminarea paraziților, virusurilor, bacteriilor, agenților patogeni atât de dăunători corpului uman. Timpul efectiv de vindecare diferă de la caz la caz, nu e totuna dacă suferiți de o afecțiune recentă sau vă luptați cu ea de ani de zile. La fel este și în cazul bolii Lyme. În cadrul clinicii Transilvania Healing Centre avem cazuri care au avut ameliorări mai rapide, în alte cazuri în care pacientul suferea de această afecțiune de 3-4 ani, timpul de revenire și numărul de terapii a fost diferit. În ambele cazuri, rezultatele au apărut mai repede la paciențîi care au respectat cu strictețe planul medical, dieta și schema de medicamentație. Prevenție – Boala Lyme Cea mai bună modalitate